La Sarajevo are loc o nouă rundă de negocieri între Statele Unite și principalele capitale europene privind desemnarea viitorului Înalt Reprezentant în Bosnia și Herțegovina.
Statele Unite și principalele capitale europene încearcă de marți, la Sarajevo, să depășească una dintre cele mai dificile neînțelegeri din ultimii ani privind numirea unui emisar în Bosnia și Herțegovina. Diplomați din mai multe state participă la o nouă rundă de negocieri pentru desemnarea viitorului Înalt Reprezentant al comunității internaționale, funcție cu atribuții extinse în supravegherea implementării Acordului de Pace de la Dayton și în menținerea echilibrului politic al țării.
Potrivit The Guardian, administrația americană insistă pentru instalarea diplomatului italian Antonio Zanardi Landi în această funcție. Mai mulți oficiali europeni privesc însă cu suspiciune această insistență și cred că ea are legătură cu interesul Washingtonului de a facilita realizarea proiectului energetic Southern Interconnection, o conductă de gaze estimată la un miliard de dolari. Contractul pentru proiect a fost atribuit provizoriu companiei americane AAFS Infrastructure and Energy, firmă care, potrivit publicației britanice, are experiență limitată în infrastructură, dar beneficiază de conexiuni personale importante cu Donald Trump.
Disputa reprezintă un nou motiv de fricțiune în relația dintre Statele Unite și Europa după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat. De această dată, dezacordul privește alegerea persoanei care va ocupa una dintre cele mai importante poziții internaționale din Bosnia și Herțegovina, un post care poate influența direct stabilitatea instituțională și politică a statului.
La reuniunea organizată în capitala Bosniei participă ambasadorii Statelor Unite, Regatului Unit, Franței, Germaniei, Italiei și Uniunii Europene, precum și reprezentanți din Canada, Japonia și Turcia. Întâlnirea reprezintă a doua încercare de ajungere la un consens, după ce prima rundă de discuții, desfășurată la începutul lunii iunie, s-a încheiat fără niciun acord și în mijlocul unor schimburi de poziții extrem de tensionate.
Schimbarea de poziție a administrației Trump
Înaintea negocierilor din luna iunie, administrația Trump a provocat îngrijorare în mai multe capitale europene după ce a cerut înlocuirea actualului Înalt Reprezentant, politicianul german Christian Schmidt.
Ulterior, potrivit unor surse, Washingtonul și-a modificat poziția și a acceptat ca Schmidt să își continue mandatul până la alegerile generale din Bosnia programate în octombrie, invocând necesitatea asigurării continuității și respectarea demnității funcției.
Totuși, încă din luna mai, oficialii americani solicitaseră plecarea imediată a lui Schmidt și începuseră să promoveze intens candidatura diplomatului italian Antonio Zanardi Landi, în vârstă de 76 de ani. Propunerea a surprins majoritatea membrilor Consiliului de Implementare a Păcii (PIC), instituția care coordonează procesul de supraveghere a acordului de pace și al cărei comitet director urmează să decidă asupra viitorului Înalt Reprezentant.
Landi nu este considerat un specialist în dosarul bosniac. El nu dispune de o experiență importantă privind realitățile politice din Bosnia și nici nu este recunoscut pentru implicarea sa în regiune. În schimb, în perioada în care a activat ca diplomat în Serbia și-a exprimat simpatia față de această țară, fără a manifesta un interes comparabil pentru statul vecin.
Suspiciuni privind adevărata miză a Washingtonului
Până în prezent, administrația americană nu a oferit explicații clare privind motivele pentru care susține atât de ferm candidatura lui Antonio Zanardi Landi.
În schimb, mai mulți oficiali europeni aflați la Sarajevo consideră că schimbarea de strategie este legată de noua prioritate a Statelor Unite în Balcani: realizarea proiectului Southern Interconnection.
Conducta de gaze este evaluată la aproximativ un miliard de dolari. Noua abordare americană față de Balcani a fost prezentată oficial luna trecută. Documentul stabilește că implicarea Statelor Unite în regiune va urmări în primul rând obținerea unui „profit direct” pentru companiile americane, renunțând la ceea ce administrația Trump a descris drept „construirea de instituții fără sfârșit”.
Jim O’Brien, fost diplomat american, a comentat această schimbare într-un articol publicat pe site-ul Consiliului European pentru Relații Externe. El a apreciat că noua orientare „reflectă ceea ce se întâmplă deja în regiune sub a doua administrație Trump”, unde „americani conectați politic încearcă să câștige bani slăbind instituțiile internaționale”.
„Acest comportament subminează pacea care s-a menținut timp de 30 de ani”, a spus O’Brien.
Și modalitatea prin care a fost atribuit contractul pentru conductă a alimentat criticile. Acordul a fost acordat fără organizarea unei licitații, iar Uniunea Europeană a avertizat că o astfel de procedură poate afecta perspectivele Bosniei de integrare europeană pe termen lung.
În opinia oficialilor europeni, disputa privind Southern Interconnection a ajuns să se suprapună cu negocierile pentru desemnarea noului Înalt Reprezentant, amplificând și mai mult divergențele dintre aliații occidentali.
Candidatura lui Landi nu convinge principalele state europene
Antonio Zanardi Landi ocupă în prezent funcția de ambasador al Ordinului Suveran al Cavalerilor de Malta pe lângă Vatican. Contactat de The Guardian pentru un punct de vedere, diplomatul italian a evitat să intre în disputa dintre Washington și capitalele europene, afirmând că ar fi „neînțelept să mă implic în această dezbatere tensionată”. Totodată, el a susținut că principiile și obiectivele prezentate într-un document transmis membrilor Consiliului de Implementare a Păcii sunt „perfect aliniate cu pozițiile europene”.
Documentul, consultat de The Guardian și publicat inițial de platforma bosniacă de investigații Istraga, prezintă direcțiile pe care Landi spune că le-ar urma dacă ar deveni Înalt Reprezentant. Acesta promite că nu va revoca decretele emise de predecesorii săi, că va consulta membrii PIC înainte de adoptarea deciziilor importante și că nu va dispune în mod unilateral închiderea Biroului Înaltului Reprezentant.
Cu toate acestea, garanțiile oferite nu au fost suficiente pentru a convinge marile puteri europene. Franța, Germania și Regatul Unit continuă să își exprime rezerve față de candidatura italianului și promovează o alternativă proprie: diplomatul francez René Troccaz, actualul emisar al Franței pentru Balcani.
O funcție născută din Acordul de la Dayton
Blocajul diplomatic scoate din nou în evidență cât de puternic este influențată Bosnia și Herțegovina de consecințele războiului din perioada 1992–1995. Conflictul s-a soldat cu aproximativ 100.000 de morți, cei mai mulți fiind musulmani bosniaci uciși de forțele sârbe, care dispuneau de o capacitate militară net superioară, dar și, într-o măsură mai redusă, de forțele croate.
Războiul s-a încheiat la sfârșitul anului 1995 prin Acordul de Pace de la Dayton, negociat sub coordonarea Statelor Unite. Documentul a pus capăt luptelor, însă a consacrat și un sistem politic bazat pe criterii etnice, împărțind Bosnia și Herțegovina în două entități: Federația Bosniaco-Croată și Republica Srpska.
Tot în urma acordului a fost creată funcția de Înalt Reprezentant al comunității internaționale. Persoana care ocupă această poziție dispune de atribuții extinse pentru supravegherea implementării acordului de pace și pentru menținerea funcționării instituțiilor statului, având inclusiv posibilitatea de a interveni în procesul politic atunci când consideră că stabilitatea țării este pusă în pericol.
Obiectivul inițial era apropierea comunităților etnice și consolidarea unui stat funcțional. În practică însă, Bosnia a rămas profund divizată, iar Republica Srpska continuă să fie dominată de influența liderului separatist sârb Milorad Dodik.
Intervențiile lui Christian Schmidt și reacția administrației Trump
Majoritatea celor care au ocupat funcția de Înalt Reprezentant după semnarea Acordului de la Dayton au evitat să utilizeze pe deplin prerogativele de care dispuneau pentru remodelarea sistemului politic bosniac.
Actualul titular al funcției, Christian Schmidt, a ales însă o abordare diferită. Anul trecut, el a intervenit pentru a bloca măsurile separatiste promovate de Milorad Dodik, iar această decizie a condus la îndepărtarea liderului sârb din funcție în luna septembrie.
La acel moment părea că influența politică exercitată de Dodik asupra Republicii Srpska timp de aproape 28 de ani fusese serios afectată. Evoluțiile ulterioare au schimbat însă situația.
După instalarea celei de-a doua administrații Trump, Statele Unite au revenit în sprijinul lui Dodik și au eliminat sancțiunile introduse anterior de administrația Biden pentru corupție și „retorică etno-naționalistă divizivă”.
În lunile care au urmat, Donald Trump Jr., fiul președintelui american, a efectuat o vizită la Banja Luka. În aceeași perioadă, Milorad Dodik și-a exprimat acordul pentru dezvoltarea proiectului Southern Interconnection, conducta de gaze susținută de Washington.
Terenurile de stat au devenit noul punct de blocaj
Chiar și după acceptarea proiectului de către Dodik, implementarea conductei a rămas blocată din două motive importante. Pe de o parte, Uniunea Europeană și-a exprimat opoziția față de modul în care a fost atribuit contractul. Pe de altă parte, aproximativ o treime din traseul conductei ar urma să fie construit pe terenuri aflate în proprietatea statului bosniac.
Regimul proprietății asupra terenurilor, pădurilor și altor resurse naturale reprezintă una dintre cele mai sensibile probleme rămase nerezolvate după încheierea războiului.
Milorad Dodik susține că toate bunurile aflate pe teritoriul controlat de autoritățile sârbe ar trebui să intre în proprietatea Republicii Srpska și nu să rămână în patrimoniul statului bosniac.
Potrivit unui oficial din Sarajevo, unul dintre scenariile discutate presupunea ca Antonio Zanardi Landi, dacă ar fi numit Înalt Reprezentant, să adopte o lege specială prin care proprietatea statului să fie împărțită între Federație și Republica Srpska. O asemenea decizie ar elimina unul dintre principalele obstacole care împiedică realizarea conductei Southern Interconnection.
Manifestul transmis de Landi membrilor PIC nu conține nicio referire la problema proprietății statului. Cu toate acestea, un reprezentant al companiei AAFS Infrastructure and Energy le-ar fi transmis unor parlamentari bosniaci că această chestiune va fi soluționată dacă diplomatul italian va ajunge Înalt Reprezentant.
Presiuni diplomatice și avertismente din partea Washingtonului
Statele Unite au transmis că își vor reevalua „rolul în prezența internațională actuală” dacă Antonio Zanardi Landi nu va fi desemnat Înalt Reprezentant în cadrul reuniunii de marți a Consiliului de Implementare a Păcii. Mesajul a fost interpretat de mai mulți diplomați drept o formă de presiune directă asupra partenerilor europeni.
În acest moment, nu era clar dacă statele europene vor ceda solicitărilor americane sau dacă vor reuși să se coaguleze în jurul unui alt nume, precum diplomatul francez René Troccaz, ori al unei eventuale soluții de compromis.
Deși comitetul director al PIC stabilise inițial termenul de finalizare a unei decizii până la sfârșitul lunii iunie, un participant la discuții a declarat că această limită ar putea fi amânată, dacă situația o va impune. În același timp, Departamentul de Stat al SUA a refuzat să ofere comentarii, motivând că negocierile sunt încă în desfășurare.
Îngrijorări în Bosnia privind fragmentarea sprijinului occidental
Pentru o mare parte a populației bosniace, tensiunile dintre aliații occidentali sunt privite cu profundă îngrijorare. Deși sistemul creat prin Acordul de la Dayton este adesea criticat pentru rigiditatea și limitările sale, mulți îl consideră în continuare un mecanism esențial care împiedică reapariția conflictelor armate.
Temerile sunt amplificate de perspectiva unei posibile retrageri a sprijinului internațional coerent, într-un moment în care echilibrul politic intern rămâne fragil.
Ćamil Duraković, supraviețuitor al genocidului de la Srebrenița și actual vicepreședinte al Republicii Srpska în cadrul mecanismelor de împărțire a puterii prevăzute de Dayton, a exprimat îngrijorări serioase privind direcția în care se îndreaptă situația.
„Pur și simplu renunță la tot, inclusiv la valorile democratice, pentru afaceri. Dacă Statele Unite nu întăresc instituțiile democratice din această țară sau un sistem judiciar independent, atunci suntem cu adevărat în pericol”, a spus Duraković.
Disputa privind numirea viitorului Înalt Reprezentant a devenit mai mult decât o simplă chestiune diplomatică, reflectând tensiuni mai profunde între Statele Unite și Europa, dar și interese economice și geopolitice care se suprapun peste fragilul echilibru postbelic din Bosnia și Herțegovina.
