Simina Tănăsescu respinge speculaţiile privind întâlnirea cu Bolojan.
Preşedinta Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, a transmis, sâmbătă, că respinge "ferm şi categoric" orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal.
"Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculatie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curtii in afara cadrului strict legal", a transmis preşedinta CCR.
Deputatul PSD Mihai Fifor a solicitat, vineri, Curţii Constituţionale a României să lămurească în ce împrejurări s-ar fi produs o întâlnire între premierul interimar Ilie Bolojan şi preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, desfăşurată în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, în condiţiile în care, adaugă acesta, peste trei zile Curtea urmează să reia dezbaterile cu privirea la sesizările de neconstituţionalitate privind Legea integrităţii.
"Potrivit informaţiilor apărute astăzi în presă, preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, s-a întâlnit cu Ilie Bolojan, preşedintele PNL, în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu a fost anunţată public şi a avut loc cu numai trei zile înainte ca CCR să reia dezbaterea asupra Legii integrităţii. Legea a fost atacată printr-o sesizare comună a 27 de senatori PNL şi USR şi, separat, de preşedintele Nicuşor Dan. În ce stat de drept din Uniunea Europeană se mai poate întâmpla aşa ceva? România alunecă tot mai grav pe panta diluării oricărei idei de respectare a legii, a separaţiei puterilor în stat şi a independenţei instituţiilor fundamentale. Curtea Constituţională trebuie să lămurească public în ce împrejurări a fost organizată această întâlnire şi, mai ales, care au fost temele discutate. Nu prin 'surse'. Nu prin explicaţii strecurate presei. Oficial", a scris Mihai Fifor, vineri, într-o postare pe Facebook.
Parlamentarul PSD adaugă că problema nu este că doi demnitari au stat de vorbă, ci ţine de "momentul, locul şi poziţia instituţională a celor implicaţi".
"Vorbim despre preşedinta Curţii Constituţionale, cu numai trei zile înaintea unei decizii importante, şi despre liderul PNL, partid ai cărui senatori se numără printre autorii sesizării aflate pe masa judecătorilor constituţionali. Iar discuţia a avut loc în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, la rândul său unul dintre liderii PNL. Este enorm. Nu ştim ce s-a discutat acolo şi nici nu trebuie să inventăm. Dar tocmai de aceea sunt necesare explicaţii. Cine a solicitat întâlnirea? De ce a avut loc tocmai acum şi în acest cadru? A fost abordată, direct sau indirect, sesizarea asupra căreia Curtea urmează să se pronunţe luni? Sunt întrebări legitime, iar opinia publică are dreptul la răspunsuri clare", a afirmat Fifor.
Curtea Constituţională a amânat pentru 17 august pronunţarea asupra sesizărilor formulate faţă de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Preşedintele Nicuşor Dan arată în sesizarea pe această temă publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale că, prin conţinutul său normativ, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii a fost adoptată de Parlament cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.
Este criticată claritatea normativă şi legalitatea sancţiunii, cu privire la sintagma "persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", regăsită în textul legii trimis spre promulgare preşedintelui.
"Cele două texte extind obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la "soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", sub sancţiunea contravenţională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficienţă ţine de claritatea normei: legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv - durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei. Nu sunt reglementate nici ipoteza relaţiei începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relaţiei, nici situaţia relaţiilor succesive. Sub aspectul previzibilităţii conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) şi alineat (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie clară şi accesibilă, astfel încât destinatarul să îşi poată adapta comportamentul", se evidenţiază în sesizare.
O sesizare asupra actului normativ a fost depusă săptămâna trecută şi de mai mulţi senatori liberali şi ai USR.
