Un oficial rus acuză România că ar folosi Portul Giurgiulești pentru tranzitul de armament și alte mărfuri destinate Ucrainei și susține că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu își doresc unirea cu România.
Iuri Pilipson, directorul celui de-al doilea departament european al MAE rus, a spus, într-un interviu acordat agenției de presă TASS, că România furnizează Ucrainei armament prin Portul Giurgiulești, iar cetățenii moldoveni nu își doresc unirea Republicii Moldova cu țara noastră.
Rusia acuză România că livrează arme Ucrainei prin Giurgiulești
„Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către 'reunificarea economică', fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport 'în procesul de reconstrucție a Ucrainei'. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a spus oficialul rus, citat de Ambasada Rusiei în România.
Ce spune Moscova despre unirea Republicii Moldova cu România
Iuri Pilipson a comentat subiectul unirii dintre România și Republica Moldova, intens discutat în ultima perioadă atât la București, cât și la Chișinău. Deși, conform unui sondaj din mai 2026, 41% dintre cetățenii moldoveni s-au declarat pro unire, diplomatul rus a declarat că există o „majoritate covârșitoare” a moldovenilor care nu susțin acest demers.
„Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita 'unire', cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”, a mai spus Iuri Pilipson.
Amintim că, potrivit unui sondaj din martie 2026, 44% dintre cetățenii aflați în Republica Moldova şi 60,8% dintre cei care se află în diaspora ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum.
Al 21-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei
Oficialul rus a spus că restricțiile impuse de UE împotriva Rusiei au efecte asupra „tocmai celor care le concep”, declarații care vin în contextul în care statele membre ale Uniunii au adoptat, la finalul lunii iulie, cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse.
„După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea 'pachet de sancțiuni', consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai spus Iuri Pilipson.
În cadrul aceluiași interviu, Pilipson a lăudat conducerea de la Sofia pentru poziția sa recentă față de Ucraina.
