Activitatea economică din România a fost sever afectată de pandemia COVID-19, înregistrându-se în anul 2020 o contracție de 3,9% în termeni reali, se arată în raportul anual pe 2020 al Consiliului Fiscal.
Declinul economic a fost cauzat în principal de reducerea consumului populației și de contribuția negativă a exportului net, contrabalansate parțial de evoluția pozitivă a formării brute de capital fix și a consumului guvernamental.
Anul 2020 a fost caracterizat de o evoluție descendentă a inflației și de o majorare a deficitului de cont curent care a atins nivelul de 5,2% din PIB la finalul anului. Astfel, media deficitelor externe înregistrate în ultimii 3 ani a depășit pragul de alertă de 4% stabilit de Tabloul de bord european.
Economia românească este caracterizată de un nivel înalt al deficitelor gemene care implică provocări importante pentru stabilitatea economică a țării.
CITEȘTE RAPORTUL COMPLET AICI!
Cât de afectată a fost piața muncii din România
Piața muncii nu a fost sever afectată de impactul pandemiei datorită măsurilor de sprijin, numărul mediu de salariați diminuându-se cu 1,4% față de anul anterior, ceea ce corespunde unei creșteri cu 1,1 pp a ratei șomajului până la nivelul de 5%. Câștigul salarial mediu brut a continuat evoluțiile ascendente din anii anteriori, înregistrând un avans de 6,4% față de anul 2019.
În martie 2020, pe baza rezultatelor execuției bugetare pe anul 2019, a fost declanșată procedura de deficit excesiv de către CE.
Pe fondul situației excepționale generate de pandemia COVID-19, măsurile fiscal-bugetare privind combaterea efectelor acesteia au condus la majorarea deficitului bugetar și la adâncirea suplimentară a deficitului structural.
Nivelurile foarte înalte ale deficitului bugetar reclamă o corecție care să conducă pe termen mediu la diminuarea acestuia, asigurând o traiectorie sustenabilă a politicii fiscale și bugetare.
Trend ascendent privind cheltuielile de investiții
Cheltuielile de investiții și-au consolidat în anul 2020 trendul ascendent, înregistrând un nivel de 5% din PIB, pe fondul unui reviriment investițional care a contribuit semnificativ la atenuarea scăderii economice. Consiliul Fiscal apreciază că, printr-o bună utilizare a fondurilor europene puse la dispoziția României, se poate susține consolidarea acestui trend investițional în următorii ani.
”Consiliul Fiscal pledează pentru accelerarea eforturilor privind implementarea măsurilor de reformă în domeniul investițiilor publice pentru a profita pe deplin de oportunitatea extraordinară privind utilizarea unui volum însemnat de fonduri europene”, se mai arată în raport.
În anul 2020, indicele de eficiență a colectării a înregistrat un nivel de 0,85 pentru impozitele directe plătite de populație (față de 0,78 în 2019), de 0,20 pentru impozitele directe plătite de întreprinderi (față de 0,26 în 2019), de 0,71 în cazul TVA (față de 0,69 în 2019), respectiv, s-a menținut la valoarea de 0,76 în cazul contribuțiilor de asigurări sociale. În contextul volumului semnificativ al obligațiilor amânate la plată de către agenții economici, datele au un caracter provizoriu, iar valorile indicelui de eficiență a colectării trebuie tratate cu prudență.
Nivel scăzut al veniturilor bugetare
România are un nivel foarte scăzut al veniturilor bugetare și al veniturilor fiscale raportate la PIB, clasându-se pe penultimul loc din UE în anul 2020, similar anilor 2016-2019.
Privind eficiența și simplificarea aparatului administrativ de colectare a taxelor, reforma inițiată în România în acest domeniu pare să stagneze, cu rezultate nesatisfăcătoare din perspectiva încasărilor bugetare raportată la necesitatea de relansare economică post pandemie și la obligația reducerii deficitului bugetar, urmare a plasării țării noastre în PDE în anul 2020.
Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare eforturi susținute în direcția amplificării investițiilor în infrastructura administrației fiscale și, mai ales în tehnologia digitală.
Se cere amendarea legislației privind Fondul de rezervă bugetară
Privind fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, în anul 2020 se constată o deteriorare semnificativă a cadrului său de utilizare, atât din perspectiva totalului cheltuielilor angajate în anul 2020, cât și din cea a numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea alocării unor sume din acest fond. Suma totală a cheltuielilor angajate în 2020 a reprezentat maximul perioadei analizate (2007-2020).
Consiliul Fiscal apreciază că se impune amendarea legislației care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă.
Începând cu anul 2016, aplicarea unor majorări discreționare de cheltuieli permanente, a determinat o rigidizare tot mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare.
În anul 2020 cheltuielile de personal și cu asistența socială au echivalat cu 94,3% raportat la veniturile fiscale (inclusiv contribuții de asigurări). Această situație nu este sustenabilă, iar nivelul foarte ridicat al deficitului bugetar structural reclamă inițierea unui proces de corecție.
În anul 2020 datoria publică a crescut la nivelul de 47,3% din PIB
Conform evaluărilor CF privind scenariul macroeconomic din Programul de Convergență, datoria publică va continua să se majoreze până la nivelul de 54,1% în 2023, traiectoria inversându-se în 2024 când se prognozează să scadă la 53% din PIB. Într-un scenariu de scădere a deficitului bugetar, de doar 1 pp pe an, față de 1,6 pp în scenariul de bază, ponderea datoriei publice în PIB și-ar continua creșterea în intervalul 2021-2024.
Momentul acut al crizei cauzate de pandemia COVID-19 a fost depășit în majoritatea economiilor, cele mai recente prognoze pentru anul 2021 indicând o revenire a PIB real la nivelul economiei mondiale, respectiv, al UE27. CE și respectiv FMI anticipează pentru România o creștere economică de 5,1% și respectiv 7% în anul 2021. BNR prognozează o creștere a inflației IPC la nivelul de 4,1% la finalul anului.
În condițiile celor mai recente date disponibile, PIB nominal pe baza căruia a fost construit proiectul de buget pentru anul 2021 apare ca fiind subestimat, ceea ce ar putea conduce la înregistrarea unor venituri fiscale/bugetare mai ridicate.
Proiectul de buget pe anul 2021
Proiectul de buget pe anul 2021 și SFB 2021-2023 semnalează o modificare de abordare a politicii fiscal-bugetare comparativ cu anii anteriori, fiind proiectată o corecție graduală a deficitelor (cash, ESA, structural) pe termen mediu, precum și o altă filozofie de construcție a bugetului public din perspectiva sustenabilității finanțelor publice. Totuși, trebuie menționat că reducerea semnificativă a deficitului cash, planificată pentru anul 2021, este sprijinită în principal de elemente cu caracter excepțional și mai puțin de măsuri de ajustare structurală.
Ajustarea pe termen mediu este explicată în principal de reducerea semnificativă a ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, în timp ce ponderea veniturilor din taxe și impozite urmează a se menține relativ constantă. În acest sens, CF a atras atenția că, deși procesul de consolidare fiscal bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale.
CF apreciază, pe baza execuției bugetare din primele 4 luni ale anului, că ținta de deficit bugetar pentru anul 2021 este fezabilă, fiind posibile chiar evoluții mai favorabile decât cele avute în vedere la construcția proiectului de buget. În aceste condiții, CF recomandă ca potențialul surplus de venituri să fie utilizat pentru reducerea deficitului bugetar din anul 2021, ușurând astfel efortul de consolidare fiscal-bugetară din anii următori, consideră Consiliul Fiscal în raportul anual 2020.
CITEȘTE RAPORTUL COMPLET AICI!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
