Panaite Mazilu, un mare dascăl al constructorilor români, la 100 de ani. Interviu- VIDEO

A realizat lucrări îndrăzneţe şi unicate cum sunt atelierul pentru depoul Bucureşti, triaj Chitila, halele pentru rafinăria Muntenia-Braşov, Aerogara Băneasa, Teatrul Municipal din Braşov. Clădirea Aerogării Băneasa a constituit la vremea respectivă un unicat şi un model al felului de a crea o clădire elegantă, dar şi funcţională. Între ani 1949-1954 a condus direct proiectarea structurii de rezistenţă a combinatului Presei fostă Casa Scânteii, unde s-a folosit pentru prima dată metoda de calcul la rupere. Nu poate fi găsită o construcţie din categoria celor de importanţă majoră, în special în Bucureşti, care să nu fi trecut prin filtrul fin al lui. Amintim doar Teatrul Naţional, Sala Palatului, Palatul Parlamentului.

După cutremurul din 4 martie 1977, coordonează în calitate de expert proiectele de consolidare a Cazinoului din Sinaia, Castelul Peleş, Tribunalului și Teatrului din Focşani, cupolei Facultăţii de Drept, complexului Bucur Obor, precum şi expertizarea a numerose clădiri din Bucureşti şi din ţară. Dintre toate laturile activităţii sale însă, latura didactică, de profesor universitar este cea care se impune a fi subliniată.

Interviu realizat de Oana Stănciulescu

Video: Jeni Stănciulescu

Inovează teoria construcțiilor

Profesorul Panaite Mazilu este  un inginer inventiv, plin de curaj și cu simţ practic, un om de ştiinţă prin lucrările sale de cercetare teoretică şi experimentală. Toate au fost puse în slujba şi pentru dezvoltarea breslei inginereşti de construcţii din România. Dintre toate laturile activităţii sale, latura didactică, de profesor universitar este cea care se impune a fi subliniată. Inginerul Panaite Mazilu îşi începe cariera didactică în învăţământul superior de construcţii în anul 1945, la îndemnul profesorului Beleş, ca asistent la disciplina de Mecanica teoretică. La puţină vreme este numit director al Şcolii de subingineri din Bucureşti, unde predă cursul de Beton armat şi apoi de Mecanică. În acestă perioadă viitorul profesor şi-a dat seama că în domeniul teoriei construcţiilor erau foarte multe lucruri de clarificat, de aşezat pe baze noi. În anul 1948 odată cu Reforma Învăţământului ia naştere Institutul de Construcţii. Asistentul inginer Panaite Mazilu este numit conferenţiar la cursul de Mecanică apoi la Statica construcţiilor. 

Realizarea structurilor de poduri, moment important în cariera profesorului

O importantă parte din activitatea profesorului, nu atât ca durată cât mai ales ca profunzime, a fost legată de realizarea structurilor de poduri, ca promotor, îndrumător şi consultatnt în domeniul metodelor de calcul şi alcătuirii constructive. Totul a început de la elaborarea teoriei şi metodei de calcul a conlucrării arcului cu grinda tablierului cuprinsă în volumul II al manualului "Statica construcţiilor. Sisteme static nedeterminate". Utilizând algoritmul propus de profesorul Mazilu se relizează unul din primele poduri boltite cu cale sus, situat pe şoseaua spre barajul de la Vidraru, cu deschidere de 90 m, având bolta flexibilă şi tablierul rigid.

Metode experimentale la proiectarea diafragmelor în cazul acţiunii seismice

În colaborare cu instituţiile de proiectare şi cercetare, în problemele de asistenţă tehnico-ştiinţifică, a contribuit la stabilirea celor mai bune soluţii şi mai adecvate metode de calcul. Se poate menţiona în acest sens Hotelul Intercontinental pentru calculul la solicitări seismice şi Spitalul Clinic municipal Bucureşti, clădire cu 17 etaje, pentru care a folosit metode experimentale la proiectarea diafragmelor în cazul acţiunii seismice, metoda Moiré pentru calculul planşeelor şi metoda tensometriei electro-rezistive pe modele din plexiglas.

După cutremurul  din 4 martie 1977, coordonează în calitate de expert proiectele de consolidare a Cazinoului din Sinaia, Castelul Peleş, tribunalului si teatrului din Focşani, cupolei Facultăţii de Drept, complexului Bucur Obor, precum şi expertizarea a numerose clădiri din Bucureşti şi din ţară.

Consolidează hotelul Athénée Palace

După 1989, profesorul se angajează cu tenacitatea bine cunoscută la realizarea unor lucrări deosebite, cum ar fi: transformarea structurii de rezistenţă a hotelului Athénée Palace, pentru obţinerea categoriei de hotel de cinci stele în condiţiile de seismicitate din Bucureşti, verificarea clădirii pentru birouri, cu 18 etaje din Piaţa Charles de Gaule, consolidarea sediului central BRD, a Catedralei Episcopale din Galaţi, a Catedralei Metropolitane din Iaşi, a Palatului de Justiţie din Bucureşti.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News