O nouă tehnică de editare a ADN-ului ar putea permite corectarea unor boli genetice încă din stadiul embrionar, potrivit unui studiu realizat de cercetători americani.
Oamenii de știință din Statele Unite au făcut un pas important în domeniul editării genetice, după ce cercetători de la Universitatea Columbia au prezentat ceea ce ar putea deveni cea mai precisă tehnică de modificare a ADN-ului dezvoltată până în prezent. Potrivit unui studiu recent, echipa a identificat „dovezi preliminare” că genomul embrionilor umani poate fi modificat fără a provoca deteriorarea ADN-ului celular, deschizând perspectiva corectării unor mutații responsabile de boli ereditare, afecțiuni cardiace sau forme de demență încă din stadiul embrionar.
O metodă mai precisă decât tehnologiile utilizate în prezent
Noua abordare, denumită „editarea bazelor din ADN” („base editing”), diferă de tehnici consacrate precum CRISPR/Cas9, care au fost asociate în unele cazuri cu anomalii cromozomiale și probleme ale mecanismelor naturale de reparare a ADN-ului. Cercetătorii susțin că nivelul ridicat de precizie al noii metode o transformă într-un candidat promițător pentru viitoare aplicații medicale.
Dieter Egli, cercetător care studiază celulele stem de aproximativ două decenii, a explicat că proiectul a oferit informații valoroase despre dezvoltarea embrionară și procesele de reparare a ADN-ului din primele faze ale vieții.
„Am obținut informații importante despre dezvoltarea embrionară timpurie și despre mecanismele de reparare a ADN-ului în această etapă. Chiar și pentru aceste lucruri, a meritat să facem studiul”, a spus cercetătorul Dieter Egli.
Acesta a arătat că una dintre motivațiile principale ale dezvoltării tehnologiei este posibilitatea eliminării, prin intervenție genetică, a unor mutații care provoacă boli grave sau chiar letale.
Cercetătorii avertizează că tehnologia are limite
În același timp, Egli a subliniat că rezultatele nu trebuie interpretate excesiv de optimist, deoarece metoda poate corecta, în prezent, „doar o cantitate mică de mutații”, ceea ce îi limitează deocamdată aria de aplicare.
Progresele din domeniu au reaprins și dezbaterea privind implicațiile etice ale editării genetice asupra embrionilor. Unii specialiști avertizează că astfel de tehnologii ar putea ridica, pe viitor, întrebări și probleme etice privind utilizarea lor pentru a crea așa-numiții „bebeluși la comandă” sau pentru modificări genetice care nu au scop medical.
Profesorul de sociologie Gil Eyal a precizat însă că metoda analizată în studiul coordonat de Egli este destinată exclusiv corectării unor mutații genetice bine definite și nu permite, în stadiul actual, modificări de tipul „Vreau să am un copil cu ochi albaștri”.
În paralel, Universitatea Columbia traversează o perioadă dificilă din punct de vedere financiar. În 2025, administrația Trump a retras granturi federale și contracte în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari destinate instituției.
Specialiștii atrag atenția că cercetările privind editarea bazelor din ADN se află încă într-o fază incipientă. Dieter Egli estimează că vor trece cel puțin zece ani până când această tehnologie ar putea deveni disponibilă pentru utilizare pe scară largă în practica medicală.
