„Nu avem roboți care să înțeleagă lumea fizică nici măcar la nivelul unui șobolan”, spune Yann LeCun, una dintre cele mai importante figuri din domeniul inteligenței artificiale.
LeCun a lucrat timp de un deceniu la Meta, compania care deține Facebook, unde a ocupat funcția de cercetător-șef în domeniul inteligenței artificiale. În 2025, el a părăsit compania și a fondat Advanced Machine Intelligence Labs (AMI Labs).
Obiectivul său este să ducă inteligența artificială dincolo de sistemele actuale, precum ChatGPT, Claude și Gemini, notează BBC. Acestea sunt utile în anumite situații, spune el, însă nu vor putea gestiona niciodată scenarii complexe din lumea reală, cum ar fi instruirea unui robot să efectueze treburi casnice.
„Nu reprezintă o cale către o inteligență de nivel uman sau asemănătoare celei umane, nici măcar către o inteligență asemănătoare celei a animalelor, pentru că nu pot gestiona date din lumea reală. Pur și simplu nu au fost construite pentru asta”, a declarat el.
Din acest motiv, AMI Labs, cu sediul la Paris, dezvoltă un nou tip de inteligență artificială, care nu se bazează pe tehnologia din spatele ChatGPT și a principalilor săi concurenți.
Investitorii cred că proiectul are un potențial uriaș. La începutul acestui an, AMI Labs a anunțat că a atras finanțări de peste un miliard de dolari. Printre investitori se numără gigantul american al cipurilor Nvidia și fondul care administrează averea privată a fondatorului Amazon, Jeff Bezos.
Această rundă de finanțare de tip seed, destinată companiilor aflate la început de drum, a fost una dintre cele mai mari organizate vreodată în Europa.
De ce spune Yann LeCun că modelele actuale de AI „nu sunt inteligente”
LeCun recunoaște că modelele lingvistice de mari dimensiuni, cunoscute drept LLM, precum ChatGPT, sunt foarte performante în programare, rezolvarea problemelor matematice și generarea de texte.
Totuși, el susține că aceste sisteme rezolvă doar probleme bine definite și previzibile.
„Ele, adică modelele lingvistice, acumulează pur și simplu cunoștințe. Pot reproduce informații, sunt antrenate să reproducă informații, dar nu sunt deosebit de inteligente. Nu au o înțelegere profundă a lucrurilor”, afirmă LeCun.
În lumea reală, spune cercetătorul, orice acțiune poate avea numeroase rezultate posibile, ceea ce necesită un tip de inteligență artificială mult mai flexibil.
Pentru a explica diferența, LeCun ridică un pix și îl așază vertical pe vârf.
Ce se întâmplă dacă îi dai drumul?
Chiar și un copil mic știe că pixul va cădea. În schimb, nimeni nu poate spune în ce direcție exactă va cădea, pentru că acest lucru nu poate fi anticipat.
Potrivit lui LeCun, un model lingvistic precum ChatGPT ar încerca să ofere o singură predicție, bazată pe tiparele statistice învățate în timpul antrenării.
Cel mai probabil, această predicție ar fi greșită, deoarece sistemul nu înțelege realitatea fizică a situației, dar generează răspunsul care pare statistic cel mai plauzibil.
VEZI ȘI: Vin roboţii să ne ia locurile de muncă? Care sunt scenariile de pe masă
Noua generație de inteligență artificială
Yann LeCun spune că sistemul dezvoltat de compania sa, denumit Joint Embedding Predictive Architecture, prescurtat JEPA, este conceput tocmai pentru a rezolva astfel de probleme.
Acesta creează reprezentări abstracte ale lumii reale, care îi permit să evalueze consecințele diferitelor acțiuni.
Procesul presupune calcule matematice complexe, însă, în esență, sistemul elimină informațiile inutile și păstrează doar elementele relevante despre modul în care funcționează lumea.
În exemplul pixului, inteligența artificială ar înțelege că nu are sens să încerce să prezică direcția exactă în care acesta va cădea.
Dezvoltarea unei inteligențe artificiale mai flexibile reprezintă una dintre principalele priorități ale industriei roboticii.
Companiile au investit miliarde de dolari în dezvoltarea roboților umanoizi, iar performanțele acestora devin tot mai impresionante de la un an la altul.
Cu toate acestea, instruirea lor pentru a efectua în siguranță activități casnice, precum călcatul hainelor sau încărcarea unei mașini de spălat vase, rămâne un proces dificil și costisitor.
Potrivit lui Yann LeCun, modelele actuale de inteligență artificială nu vor reuși niciodată să gestioneze eficient astfel de sarcini.
„Modelele lingvistice sunt, în mare parte, fără speranță în domeniul roboticii”, spune el. „Afirmațiile potrivit cărora simpla extindere a modelelor lingvistice ne va conduce la o superinteligență sunt pur și simplu false. Acest lucru nu se va întâmpla”.
Tot mai mulți experți cred că este nevoie de o altă direcție
Mulți specialiști din domeniul inteligenței artificiale împărtășesc opinia lui LeCun.
Printre ei se numără Ingmar Posner, profesor de Inteligență Artificială Aplicată la Universitatea Oxford, director al Applied AI Lab și cercetător asociat Amazon:
„Din punctul meu de vedere, următorul deceniu va fi dedicat sistemelor capabile să explice lucrurile. Avem nevoie de modele care să poată răspunde la întrebări precum: Ce este important? Ce determină un anumit rezultat? Ce s-ar întâmpla dacă aș face altceva, dacă aș lua o altă decizie?”
Modelele care încearcă să înțeleagă lumea
Posner și echipa sa, formată din aproximativ zece cercetători, lucrează de patru ani la o alternativă pentru actualele modele AI. Această direcție face parte dintr-o categorie cunoscută sub numele de World Models.
Conceptul există de mai multe decenii, însă unul dintre momentele decisive a fost publicarea, în 2018, a unei lucrări semnate de David Ha și Jurgen Schmidhuber.
Cei doi au susținut că, datorită progreselor în învățarea automată și puterii de calcul, un sistem AI poate învăța să execute sarcini dacă folosesc o simulare internă, asemănătoare unui model mental al lumii.
De atunci, această idee a generat numeroase proiecte de cercetare.
Google a dezvoltat modelul Dreamer World Model, iar anul trecut o versiune a acestuia a reușit să învețe singură cum să colecteze diamante în jocul Minecraft, imaginându-și diferite scenarii înainte de a lua decizii.
Posner speră ca sistemul creat de echipa sa să reprezinte următorul pas. El îl numește „model mecanic al lumii”, deoarece organizează informațiile într-un mod care permite inteligenței artificiale să le utilizeze mai eficient.
„Avem nevoie de sisteme capabile să compartimenteze și să organizeze cunoștințele astfel încât acestea să poată fi recuperate, combinate și modificate atunci când este nevoie”, explică profesorul.
Cât va dura până la următoarea generație de AI
Posner admite că este imposibil de estimat cu precizie cât timp va fi necesar pentru dezvoltarea acestor noi modele: „Dacă ai fi întrebat pe cineva în 2017 sau 2018 cât va dura până vom avea ceva asemănător cu ChatGPT, răspunsul ar fi fost: zeci de ani”.
În realitate, prima versiune ChatGPT a fost lansată în noiembrie 2022.
În paralel, și alte companii dezvoltă modele similare. DeepMind, divizia de inteligență artificială a Alphabet, lucrează la modelul Genie. Compania londoneză Wayve dezvoltă sistemul Gaia. În 2023, cercetătoarea Fei-Fei Li a fondat în San Francisco compania World Labs, dedicată dezvoltării unei noi generații de inteligență artificială.
LeCun: AI va lucra pentru oameni, nu îi va înlocui
Yann LeCun afirmă că AMI Labs va dedica restul acestui an perfecționării propriului model de inteligență artificială. Începând de anul viitor, compania speră să îl testeze în mediul industrial.
Dacă rezultatele vor fi cele așteptate, obiectivul este dezvoltarea unor sisteme cu aplicabilitate aproape universală: „În cele din urmă vom avea sisteme de inteligență generală care vor putea fi folosite pentru aproape orice activitate din lumea reală, cu foarte puțin antrenament sau ajustări”.
Întrebat ce rol vor mai avea oamenii într-o lume în care roboții vor putea funcționa independent, LeCun este convins că factorul uman va rămâne important.
„Vom avea în continuare nevoie de oameni care să decidă ce întrebări trebuie puse, ce trebuie construit și ce trebuie creat. Acesta este aspectul cu adevărat uman”, spune LeCun.
În opinia sa, chiar dacă inteligența artificială va deveni mai performantă decât oamenii în multe domenii, aceasta va rămâne un instrument aflat în serviciul lor.
„Relația noastră cu viitoarele sisteme de inteligență artificială, chiar dacă vor fi mai inteligente decât noi, va semăna cu relația dintre un lider politic sau un mare director și echipa sa de consilieri, dintre care mulți sunt mai inteligenți decât el”, concluzionează cercetătorul.
