Spera că va doborî boala și, la final, biruitoare, va deschide un jurnal al fericirii. Nu a fost așa. A lăsat în urmă doar durere pentru că maladia a fost nemiloasă și a luat-o dintre noi.
Într-un text publicat, în 2016, în Revistatango.ro, Simona Catrina Roman ne spunea: "Dacă eu am cancer în stadiul trei și încă lupt, lăsați smiorcăiala!".
"Sunt un om pozitiv (folosesc un termen la moda). De aceea, cand medicul mi-a spus, politicos si metalic, „Ai cancer de san in stadiul trei", am ranjit ca o idioata. Nu stiu sa ma psihanalizez. Poate ca nu am crezut-o pe doamna doctor Nedelcu, desi e geniala. Sau poate ca nu eram de acord cu Dumnezeu si n-aveam curaj sa-I spun.
Am revenit aici, ca sa va invat sa traiti, dragii mei. Nu luati asta ca pe o abordare aroganta, nu stiu legile fericirii, le-am facut praf de cate ori am avut ocazia. Dar acum nu mai e vorba de subiecte frivole, precum barbatul cat p-aci insurat care cat p-aci ma iubea si cat p-aci a ramas cu mine. Acum e vorba despre lucruri care tin de viata si de (ma scuzati) moarte.
Daca era sa ma gandesc strict la confortul meu, as fi zis clar: ma, domnule (sau doamna) medic minunat, eu nu vreau chimioterapie, tata, nu vreau tortura de-astea stiintifica, nu vreau stres, nu vreau nimic, vreau doar sa ma odihnesc. Doar ca iubesc niste oameni din preajma mea si nu pot sa-i las sa-mi aprinda lumanari (decat la rubrica „Vii", sa fie clar).
Si, uite, numai de-a naibii (si Dumnezeu ma iarta ca vorbesc urat), am sa traiesc, am sa inot prin iad, am sa ies la suprafata, am sa ma trezesc din orice coma, am sa indur orice. Am sa arat ca Dumnezeu e mai puternic decat o satana deplorabila, care, fiindca se simte o leguma, ataca murdar. Tipic", scria jurnalista.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
