Directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a declarat că "o colaborare mai strânsă cu sfera academică, precum şi recrutarea de personal din această zonă" vor contribui la creşterea performanţelor SRI.
"Consider că o colaborare mai strânsă cu sfera academică, precum şi recrutarea de personal din această zonă vor marca o ancorare mai accentuată a Serviciului Român de Informaţii într-un spaţiu de performanţă şi mentalităţi inovatoare" a declarat Eduard Hellvig, la deschiderea anului universitar al Şcolii Doctorale de Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate de la Cluj, potrivit discursului publicat pe site-ul SRI.
Şeful SRI a făcut această remarcă în contextul în care a vorbit despre reformele prin care a trecut instituţia, dar şi despre criticile care i se aduc. Hellvig a spus că SRI a cunoscut în ultimii 25 de ani transformări instituţionale care plasează acum serviciul la nivelul standardelor occidentale de performanţă în domeniul serviciilor secrete. "Persistă, însă, critici, unele întemeiate. Un prim răspuns cred că trebuie să fie optimizarea resurselor. Provocările cu care ne confruntăm ne obligă la un management cât mai inteligent şi mai eficient al resurselor de care dispunem" a adăugat Hellvig.
Eduard Hellvig a susținut că Europa și, automat, România trec printr-o perioadă nefastă, care poate crea un impact grav în viitor.
"Traversăm o etapă istorică al cărei cuvânt de ordine este criza. Fie că e vorba de crize doar aparent abstracte, dar cu un grav impact pe termen mediu şi lung – cum sunt criza energetică ori demografică. Această aglomerare de pusee critice propagă, la nivel global, o tensiune fără precedent în ultimele decenii", a spus directorul SRI.
"Din perspectiva structurilor de informaţii constatăm o deplasare către cetăţean a vulnerabilităţilor care vizau în mod clasic sistemul statal. Într-o măsură tot mai mare, cetăţeanul devine o potenţială ţintă a acestor crize în cascadă, care contribuie la deteriorarea stării de securitate colectivă şi individuală. Ne confruntăm cu o schimbare majoră de paradigmă a mediului de securitate, în condiţiile în care siguranţa naţională reprezintă, de acum, suma nivelurilor de siguranţă ale cetăţenilor", a continuat Hellvig.
[citeste si]
Totodată, acesta a subliniat că este vitală existența unui parteneriat între comunitatea de informații și societatea românească, explicând că prin acest parteneriat între stat și cetățeni se vor gestiona adecvat riscurile atipice cu care se confruntă țara noastră.
Hellvig mai susţine că întreaga activitate a SRI va deveni mai transparentă, iar cetăţenii vor avea mai mult control asupra Serviciului.
"Într-o societate deschisă, axată pe aceste coordonate, serviciu secret nu înseamnă secretos. Se impune o mai bună comunicare publică, drept bază a încrederii cetăţenilor în determinarea comunităţii de informaţii de a apăra, în cadrul inviolabil al valorilor democratice, securitatea cetăţeanului – ca o coordonată fundamentală a siguranţei naţionale", a explicat acesta.
În acest context, Eduard Hellvig a arătat că "SRI a cunoscut, în anii tranziţiei româneşti, o transformare instituţională care l-a adus la nivelul standardelor de performanţă ale serviciilor occidentale de informaţii. Sunt, de asemenea, adeptul ideii de mai multă transparenţă, pe care o consider indispensabilă informării publice corecte şi exercitării controlului democratic. Nu este un proces uşor, dar, pentru a reuşi cu adevărat desprinderea de trecut, consider necesară permanenta raportare la valorile pe care am ţinut să le evoc şi care ordonează o puternică opţiune democratică".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
