€ 5.0919 →
|
$ 4.3707 →
|
FOTO: Agerpres
Campania pentru prezidențiale aduce în prim-plan doi candidați cu viziuni extrem de diferite despre viitorul României. De la taxe, pensii și salarii, până la educație, sănătate, justiție sau relațiile...
În privința politicii fiscale, cei doi candidați la prezidențiale, George Simion și Nicușor Dan, exprimă poziții ferme împotriva creșterii TVA, dar propun abordări distincte pentru stimularea economiei.
Nicușor Dan a declarat ferm că nu va permite creșterea TVA. El a argumentat că „nu vom ajunge în situaţia asta, cu TVA mai mare” și a pledat pentru eficientizarea colectării: „Avem acum un TVA de 19 la sută, dar încasăm 70 la sută din 19 la sută. Statul trebuie să fie mai ferm pentru a încasa taxele şi impozitele”.
George Simion, liderul AUR, respinge categoric ideea majorării taxelor și pledează pentru reducerea poverii fiscale asupra muncii: „Categoric voi milita pentru reducerea taxării muncii la nivelul salariului minim”. Acesta atrage atenția că „românii, la 42%, plătesc cel mai mult pe impozitarea muncii din toate cele 27 de state ale Uniunii Europene” și susține lărgirea bazei de impozitare ca alternativă. În viziunea sa, stimularea sectoarelor economice-cheie, precum construcțiile și agricultura, ar duce la o fiscalizare reală: „Așa foarte multe salarii care au început să iasă la alb, ca să zic așa (…) lucrul ăsta nu se poate face prin mărirea de taxe”.
Pe tema salariilor și a mediului privat, Nicușor Dan și George Simion propun direcții diferite, dar amândoi vizează redresarea economică și sprijinirea muncii.
Nicușor Dan subliniază necesitatea unui cadru economic stabil și funcțional, criticând intervențiile statului care forțează piața muncii: „Faptul de a da un salariu minim mai mare decât poate economia să permită e un fel de intervenționism al statului, care nu e corect, care poate strica un mecanism care funcționează”. El pledează pentru responsabilitate fiscală: „Nicio economie nu se poate baza pe un deficit de 9% din PIB (...) să cheltuiești cu 25% mai mult decât primești”. În viziunea sa, stimularea inițiativei private și echilibrul bugetar sunt condiții esențiale pentru creșteri salariale sustenabile.
De cealaltă parte, George Simion propune măsuri directe pentru sprijinirea salariaților și a angajatorilor. „Impozitul pe muncă la nivel de salariu este cel mai mare din UE și asta descurajează activitatea economică, precum o fac și nenumărate instituții de control”, afirmă liderul AUR. El propune o scădere drastică a taxării muncii: „Pentru primii 5.000 de lei, o taxare a muncii redusă de la 47% la 25%, ca să putem oferi salarii decente românilor și să oprim exodul”. Simion leagă direct fiscalitatea de revenirea românilor din diaspora și de accesul acestora la programe sociale.
Referitor la tema pensiilor, Nicușor Dan, candidat independent, propune o viziune centrată pe protejarea drepturilor câștigate. El respinge ferm ideea tăierii pensiilor și salariilor, pledând pentru o administrație eficientă, care reduce risipa fără a afecta cetățenii vulnerabili. „Le spun foarte clar: nu se va tăia nicio pensie și niciun salariu. România nu are nevoie de tăieri, ci de chibzuință. Am demonstrat în administrație că poți să reduci risipa fără să lovești în oamenii care muncesc sau care au muncit o viață. Pensia e un drept, nu un favor. Iar salariul cinstit trebuie protejat, nu pus sub semnul întrebării”, afirmă el.
De cealaltă parte, George Simion, liderul AUR, critică actualele politici de pensii, acuzând inechități în sistem. El susținea, în 2022, o majorare a pensiilor printr-o sumă fixă, nu prin procente, pentru a evita favorizarea celor cu venituri mari: „Planurile dumneavoastră pentru mărirea pensiilor anul viitor înseamnă ca săracii să primească puţin şi bogaţii să primească mult. Poziţia AUR este mărirea pensiilor cu o sumă fixă”. În plus, el include pensionarii printre categoriile sociale care ar trebui prioritizate: „Cred că elevii români, cred că fermierii români, cred că pensionarii români trebuie să aibă prioritate”.
FOTO: Agerpres
În privința aparatului bugetar, Nicușor Dan vizează o reformă cu sprijinul experților, în timp ce George Simion merge pe o abordare combativă, cu tăieri și epurări.
Nicușor Dan propune o reformă rațională și profesionalizată, bazată pe expertiză și eficiență. „Când cineva vine la un concurs să devină funcționar public... este pus să învețe pe de rost niște texte de lege. Ăsta este statul român la momentul de față”, afirmă el, criticând rigiditatea sistemului actual. Dan consideră că soluția o reprezintă atragerea de specialiști în resurse umane și firme de consultanță cu experiență internațională: „Rolul președintelui este să aducă specialiști care știu cum se întâmplă lucrurile peste tot în lume”. El respinge categoric ideea concedierii în masă: „Nu pot fi concediați 500.000 de bugetari (...). Propriu-zis funcționari atașați aparatului administrativ sunt 450.000. Nu se poate”.
De cealaltă parte, George Simion susține o reformă radicală a administrației publice prin reducerea drastică a personalului: „Vreau să reduc cu 500.000 numărul bugetarilor din instituțiile statului (...). Situația este dramatică și va fi foarte greu să evităm falimentul”. El critică dur sistemul actual: „Nu am nicio altă problemă în sectorul public decât cu paraziții care sunt membri de partid și încurcă funcționarii publici”, pledând pentru meritocrație și digitalizare: „Eu mi-aș dori foarte mult să nu mai existe respectiva foaie (...) s-au descoperit sisteme performante”.
Pe tema formării unei majorități parlamentare și a desemnării prim-ministrului, Nicușor Dan mizează pe o formulă pro-europeană: „Îmi doresc un guvern din care să facă parte cele patru partide pro-occidentale, plus minoritățile naționale”. În ceea ce privește numele premierului, candidatul independent are o opțiune preferată: „Mi-l doresc foarte mult, nu-i o surpriză, pe domnul Bolojan, numai că nu vreau să promit ceva ce nu este exclusiv în decizia mea”. El își propune un executiv ancorat în reformă și responsabilitate fiscală: „Un prim-ministru care să ducă România într-o cultură a legii, într-o cultură a muncii, într-o cultură a prosperității”. Cu privire la ce se va întâmpla dacă Ilie Bolojan nu va ajunge premier, Nicușor Dan a anunțat negocieri, fără scandal, în spatele ușilor închise. ”Este prima opțiune pe care v-am dat-o. Vor fi discuții tehnice, consistente, nu o să vedeți un scandal public pe tema asta”, a asigurat Nicușor Dan.
George Simion, în schimb, propune o formulă de „guvern de uniune națională care să liniștească lucrurile”, în contextul în care „foarte mulți oameni politici (...) încearcă să sperie românii”. El nu anunță o nominalizare clară, dar afirmă că: „Voi insista probabil să merg cu Călin Georgescu la niște alegeri anticipate”, subliniind totodată că „este angajamentul luat față de români”. Simion nu exclude alte opțiuni: „Există mai multe posibilități (…) Trebuie să trecem peste borna 18 mai, altfel vindem blana ursului din pădure”.
În privința relațiilor internaționale, Nicușor Dan pledează pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și menținerea unei poziții active în Uniunea Europeană și NATO. „România trebuie să continue parteneriatul strategic cu Statele Unite și să-l consolideze. Îmi doresc multe firme americane în România și extinderea schimbului comercial”, afirmă el. În același timp, subliniază că „pacea se obține prin descurajarea războiului” și susține ideea unei Uniuni Europene capabile să-și gestioneze propria securitate: „Uniunea Europeană să fie gata și cu forțe de răspuns și în perspectivă pentru a-și lua securitatea în propriile mâini”.
George Simion exprimă o viziune orientată spre menținerea statutului actual de membru al UE și NATO, dar cu accent pe suveranitate națională și pe valorile tradiționale ale Europei. „Am muncit mult pentru a fi membri ai Uniunii Europene și ai NATO. (...) Nu vor scăpa de noi așa ușor. Suntem acolo pentru a rămâne”, declară liderul AUR. El se opune ideii unei armate europene, considerând că „pentru armată, pentru apărare există NATO”, și avertizează asupra divizării Occidentului: „voi milita pentru această unitate. Nu pentru crearea două falii geopolitice distincte”.
Pe tema războiului din Ucraina, Nicușor Dan și George Simion exprimă poziții profund divergente.
Nicușor Dan susține ferm sprijinul pentru Ucraina ca parte a angajamentului strategic al României față de aliații occidentali: „Pentru ca Ucraina să obțină o pace justă, ea are nevoie de sprijinul țărilor occidentale, inclusiv de sprijinul României. Și asta este pentru securitatea României”. El consideră că implicarea activă a țării noastre în efortul de susținere a Ucrainei este cheia participării la reconstrucție și consolidării propriei securități: „Dacă vrei pace trebuie să fii pregătit pentru război, trebuie să te aperi, să aperi pacea aia”. În plus, pledează pentru participarea la programul de reînarmare al UE și dezvoltarea industriei de apărare: „Fără discuție, da – participarea României la programul de reînarmare al Uniunii Europene”.
În schimb, George Simion optează pentru o linie de neutralitate, criticând escaladarea războiului și transferul de resurse către Ucraina: „Ucraina are nevoie de noi, nu noi avem nevoie de Ucraina” și „România nu va mai da niciun leu pentru o altă țară, ci se va concentra pe propria populație”. El subliniază prioritatea interesului național și cere „compensare pentru participarea României de până în prezent la efortul de război”.
Foto: Florin Răvdan / DC News
În viziunea lui Nicușor Dan, serviciile secrete reprezintă un pilon esențial al securității naționale, dar necesită o recalibrare a atribuțiilor. „Unul din atuurile României, în competiția globală în care suntem, este că România este o țară sigură și aici este un merit al serviciilor de informații”, afirmă candidatul independent. Cu toate acestea, Dan subliniază nevoia de eficientizare și de delimitare clară a competențelor: „sunt activități conexe, cum ar fi securitatea în aeroporturi și câteva altele care nu trebuie să fie în această zonă de servicii secrete”. El nu propune modificări în privința comunicării dintre serviciile de informații.
De cealaltă parte, George Simion adoptă o abordare radical diferită, axată pe schimbarea conducerii și a rolului serviciilor. Dacă va deveni președinte, liderul AUR promite să numească în fruntea SRI și SIE „antreprenori” din afara sferei politice. „Am în cap, dar nu aş vrea să devoalez respectiva identitate nici pentru SRI, nici pentru SIE”, a declarat Simion, referindu-se la posibilii directori. El vizează transformarea serviciilor din „bâtă politică în prestatori de securitate şi bunăstare pentru români” și consideră că principala calitate a unui director SRI trebuie să fie „să îşi dedice timpul funcţiei şi priceperea către bunăstarea ţării, nu către dosare la comandă”.
În viziunea lui Nicușor Dan despre reforma educației, cheia este stimularea vocației pedagogice, în special în zonele defavorizate: „Trebuie să stimulăm și mai mult, cu bonusuri financiare, oamenii pedagogi care aleg să se ducă în zonele rurale”. Reforma propusă presupune, pe lângă investiții, și o schimbare de conținut: „Copilul… trebuie să rămână de acolo cu deprinderi de a se descurca în viața reală”, în contrast cu „învățatul pe de rost” dominant. Își dorește o școală care dezvoltă gândirea critică, exprimarea coerentă și capacitatea de a distinge adevărul de fals.
George Simion consideră că „școala arată deplorabil” și pune accent pe subfinanțarea cronică a sistemului: „Doi și ceva la sută din PIB pentru educație… o subfinanțare cronică”. Propune atragerea de profesioniști în mediul rural, cu sprijin logistic și salarial, și susține parteneriate cu inițiative civice, precum Teach for Romania. Viziunea sa promovează modelul educațional clasic: „Cunoștințele de bază, de cultură generală… sunt chestiuni care țin de modelul clasic de învățământ pe care noi îl susținem”. Pentru Simion, educația trebuie să fie un instrument de echitate, nu de uniformizare: „Ne dorim egalitate de șanse… nu egalitate de rezultate”.
În privința sistemului de sănătate, Nicușor Dan subliniază lipsa unei strategii pe termen lung: „Noi nu avem, ca în multe alte domenii, o strategie reală pentru sănătate”. El propune definirea clară a competențelor fiecărui nivel din sistem (de la medicul de familie la spitalele universitare) și redirecționarea resurselor către medicina primară și prevenție: „Cu o alocare judicioasă trebuie să avem aparatura necesară pentru ca medicul din spitalul din România să fie la fel ca medicul din spitalul din Europa Occidentală”. Pentru zonele defavorizate, susține stimulente financiare dedicate profesioniștilor: „Trebuie să stimulăm financiar oamenii profesioniști să meargă acolo”.
George Simion, în schimb, reclamă politizarea sistemului: „Specialiștii domnului Nicușor Dan au ajuns la DNA”. El insistă pe nevoia de intervenție urgentă în zonele rurale și mici urbane: „Jumătate din țara noastră este lipsită de asistență medicală de specialitate sau chiar și primară”. Critică lipsa sprijinului pentru personalul medical aflat „jos în sistem”, spunând că „nu s-a făcut suficient pentru medicii de jos și pentru asistentele medicale”. Denunță influența intereselor comerciale asupra sistemului: „Este un sistem unitar care, în acest moment, este efectiv spoliat de interesele Big Pharma și de cazuri de corupție arhicunoscute”.
În materie de justiție, Nicușor Dan pledează pentru reformă profundă și pentru profesionalism în funcțiile-cheie. Viziunea sa include presiune pe parchete pentru combaterea corupției în „zona imobiliară, zona de păduri, zona de trafic de droguri” și reformarea Inspecției Judiciare, despre care afirmă că „putem să o suspectăm chiar de părtinire politică”. În privința termenelor lungi, susține simplificarea legislativă prin sistematizarea practicii: „Ministerul Justiției să vină cu propunerea legislativă astfel încât o chestiune să fie tranșată o dată pentru totdeauna”.
George Simion pune accentul pe ceea ce consideră abuzuri și politizarea sistemului: „Blocarea unor proiecte economice ale antreprenorilor români în instanță (...) înseamnă sărăcie pentru cetățenii de rând”. Susține revenirea la o secție specializată pentru investigarea magistraților: „Noi pledăm pentru acea secție specială care chiar să se ocupe și doar ea (...) de faptele comise de magistrați”. Simion acuză lipsa de responsabilitate în rândul magistraților și politizarea justiției: „Știm mafia de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (...) folosește poliția politică pentru a pune în cătușe lideri politici precum Călin Georgescu”.
În privința Curții Constituționale a României, Nicușor Dan pledează pentru o reformă moderată, care să întărească profesionalismul instituției. „În programul meu, o dorință, să modificăm legea CCR, pentru numirea făcută de președinte ca judecătorul propus la CCR să fie judecător de carieră, pentru că e important ca judecătorii să aibă exercițiul procedurii de judecată”, afirmă candidatul independent. El nu pune în opoziție voința populară și litera legii, subliniind că „avem o Constituție cu care ne-am obișnuit cu toții”, iar principala problemă a României a fost, în opinia sa, „corupția și lipsa de viziune”, nu dezechilibrele constituționale.
În schimb, George Simion propune o reformă profundă a CCR, cu accent pe democratizarea și limitarea influenței instituției. El dorește ca judecătorii CCR să fie aleși direct de către cetățeni și să aibă cel puțin zece ani de experiență juridică. În plus, AUR a depus un proiect legislativ prin care se limitează capacitatea Curții de a anula alegeri din oficiu, solicitând condiții mai stricte și transparență în deciziile Curții.
Inquam Photos / Alex Nicodim
În privința vaccinării, Nicușor Dan adoptă o poziție ferm pro-știință, pledând pentru încredere în expertiza medicală și responsabilitate parentală. „Eu am doi copii. I-am vaccinat pe amândoi cu schema statului român. Eu cred că trebuie să promovăm mult mai mult știința în societate”, afirmă el, subliniind că medicina este rezultatul efortului a „mulți, mulți oameni foarte inteligenți”. Dan avertizează asupra riscurilor dezinformării: „E trist. Statistica pe care ați spus-o (n.r., referitor la rata vaccinării împotriva rujeolei) este tristă. (...) Eu îi încurajez pe părinți să-și vaccineze copiii pentru rujeolă pentru că riscul de a nu fi vaccinat (...) este mare”.
În contrast, George Simion, liderul AUR, se poziționează împotriva intervenției statului în deciziile medicale personale. Deși afirmă că a fost vaccinat „cu schema de vaccinuri de la Institutul Cantacuzino”, respinge ferm vaccinarea obligatorie și critică autoritățile pentru impunerea măsurilor sanitare: „A aborda problema vaccinării ca o chestiune în care statul știe mai bine decât părinții cred că este profund greșit”. Simion susține libertatea absolută de alegere: „Eu decid ce fac și ce e mai bine pentru interesul meu, pentru interesul copiilor mei”. Referindu-se la pandemia de COVID-19, declară: „Eu nu m-am vaccinat cu vaccinul experimental mRNA, am militat pentru dreptul fiecăruia de a avea propria opțiune (...). Eu credeam că pandemia a fost învinsă când a început războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
În privința dreptului femeii la avort, Nicușor Dan susține că „avem o lege care permite dreptul femeilor la avort” și consideră că aceasta este „corectă” și „nu a dat naștere la dezbateri în societate”. El subliniază că avortul este permis până la 14 săptămâni și că, în opinia sa, nu este necesară o modificare a legii sau introducerea acesteia în Constituție, decât dacă „o majoritate a oamenilor” va dori acest lucru. Mai mult, el pune accent pe prevenirea avorturilor, vorbind despre educația sexuală și sprijinul pentru familii tinere: „Cum facem ca pentru o familie tânără a avea un copil să nu fie o aventură?”
De cealaltă parte, George Simion este ferm pe poziția sa că „femeile sunt singurele care pot decide ce fac mai departe” cu propriul corp, dar și-a exprimat clar convingerea că „viața este sacră încă de la concepere”. Deși nu vrea să impună nimic, el susține o politică pro-viață, bazată pe credința creștină. „Încercăm să încurajăm viața, nu moartea”, spune el, având, totodată, o viziune mai largă privind creșterea demografică a României.
În privința recunoașterii parteneriatului civil, Nicușor Dan adoptă o poziție echilibrată, susținând că reglementarea acestuia este necesară, atât pentru cuplurile de același sex, cât și pentru cele heterosexuale care nu aleg căsătoria: „Este o chestiune cu privire la parteneriatul civil, adică cu drepturile pe care atât persoanele de același sex, cât și cuplurile heterosexuale care aleg să nu se căsătorească (...). Această chestiune trebuie reglementată”. El consideră că este nevoie de o dezbatere publică, dar subliniază clar că „într-o formă sau alta acest drept trebuie să existe”.
De cealaltă parte, George Simion respinge orice formă de recunoaștere legală pentru cuplurile de același sex, apelând la argumente religioase și suveraniste: „În România, o țară creștină, căsătoria are loc între un bărbat și o femeie”. Liderul AUR respinge intervenția Curții Europene a Drepturilor Omului și a Uniunii Europene în această problemă: „nu este atribuția CEDO pentru a reglementa căsătoria și adopțiile de copii în țara noastră”, și afirmă clar că „atâta timp cât sunt la conducerea țării, căsătoria va fi între un bărbat și o femeie”.
Inquam Photos / Alex Nicodim
Am conceput și un document în care am prezentat diversele viziuni ale candidaților, exprimate în dezbaterea la care au participat aceștia, organizată de Euronews: https://media.dcnews.ro/other/202505/dezabatere--teme-si-raspunsuri-candidati_30549200.pdf.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
