'Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive intervenind un interval de 12 ore', prevede articolul adoptat.
De asemenea, parlamentarii din comisie au decis că 'declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio şi puse integral la dipoziţia apărării sub sancţiunea excluderii acestei probe'. 'În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului de către procuror se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video.
Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă', a mai stabilit comisia. Potrivit noilor prevederi, martorul poate refuza să depună mărturie cu privire la acele fapte sau împrejurări care ar putea atrage răspunderea sa pentru săvârşirea unei fapte penale. O persoană audiată în calitate de martor protejat sau ameninţat nu poate fi audiată în aceeaşi cauză, în calitate de martor cu identitate reală decât dacă au încetat temeiurile care au condus la acordarea altei calităţi.
O persoană nu poate avea mai multe calităţi de martor fără identitate reală şi nici nu poate fi în acelaşi timp şi martor ameninţat şi martor protejat în aceeaşi cauză, cu privire la aceleaşi fapte sau împrejurări. Înregistrările efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii.
Ce au mai decis parlamentarii
Înregistrările de pe camerele de supraveghere aşezate în locurile publice pot constitui mijloace de probă, a mai stabilit comisia. Un alt articol adoptat prevede că 'pentru a putea servi la pronunţarea unei soluţii de trimitere în judecată, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, înregistrările audio şi video şi fotografiile furnizate de părţi, de subiecţii procesuali principali ori de alte persoane trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalităţii obţinerii lor şi expertizate, în vederea stabilirii realităţii ori veridicităţii acestora.
'Condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei nu pot fi dispuse pentru alte fapte decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Nu se poate dispune extinderea procesului penal în faza de judecată pentru alte fapte sau circumstanţe decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Schimbarea încadrării juridice poate fi dispusă numai în cazul în care situaţia de fapt poate primi o altă încadrare juridică decât cea reţinută în actul de trimitere în judecată. Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei trebuie să cuprindă descrierea elementelor constitutive ale infracţiunii pentru care s-a dispus soluţia, probele pe care se întemeiază fiecare element constitutiv, inclusiv latura subiectivă, precum şi motivele pentru care probele şi argumentele în apărare au fost înlăturate, au mai decis parlamentarii, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
