"Domnului Președinte îi place să fie profesor, dar când îl prinde nația cu tema fușerită, dă din colț în colț. Da, nația. Nația, de la națiune, (lat. natio-, care vine de la a fi născut), concept care se referă la un grup de oameni uniți de locul de naștere, istorie, limbă, cultură, tradiții.
Ideea asocierii națiunii cu conceptul distinct de stat a apărut relativ târziu în istorie, o dată cu tratatul de la Westphalia din 1648. În urma mișcărilor revoluționare din secolul XIX și a procesului de decolonizare din anii 60-70 secolul trecut, majoritatea țărilor sunt astăzi state-națiune, adică granițele politice cuprind teritoriul locuit de o anumită populație cu caracteristici similare, așa cum am descris mai sus (națiune, sau popor).
Vezi și: Iohannis, declarație controversată. Actorul Dorel Vișan: Degeaba cântăm "Deșteaptă-te, române!"
Dar, așa cum am explicat miercuri seara la emisiunea Sinteza Zilei, națiunea română nu se regăsește doar în granițele statului român, ea include și diaspora, iar în cazul Republicii Moldova, regiune cu care împărțim o limbă, o istorie, cultură și tradiții, putem spune cu certitudine că este parte din națiunea română", spune Alex Coita.
"Incorect și jignitor"
"În contextul utilizat de Klaus Iohannis, din punct de vedere conceptual, națiune și popor se suprapun, deci sunt interșanjabile, sinonime. De aici rezultă că, chiar dacă ar fi folosit termenul de națiune, acesta ar fi fost la fel de factual incorect și de jignitor față de românii de peste Prut. Evaluarea mea este următoarea: la acest punct, dată fiind lipsa de înțelegere a conceptelor de bază, folosirea neglijentă și superficială a termenilor și lipsa documentării factuale, nu se poate da notă de trecere. Reexaminarea va avea loc în toamnă", a mai spus Alex Coita.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
