Noul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tofan, a efectuat joi o vizită oficială la Bucureşti. El a fost primit de preşedintele Nicuşor Dan şi a avut discuții cu premierul interimar Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
UPDATE 3 - Vasile Tofan: Sprijinul pentru Ucraina este şi o investiţie directă în securitatea Republicii Moldova şi a întregii regiuni
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a afirmat, joi, după întâlnirea cu premierul interimar Ilie Bolojan, că sprijinul pentru Ucraina este şi o investiţie directă în securitatea Republicii Moldova şi a întregii regiuni, adăugând că încălcarea spaţiului aerian al unui stat suveran este "inacceptabilă".
"În ultimele zile, România s-a confruntat cu trei noi incursiuni ale unor drone ruseşti, iar forţele române au intervenit pentru a le doborî. Vreau să exprim foarte clar solidaritatea Republicii Moldova cu România. Încălcarea spaţiului aerian al unui stat suveran este inacceptabilă şi noi ştim direct ce înseamnă această ameninţare. Trebuie să fim foarte clari şi în privinţa sursei acestor riscuri, ele sunt consecinţa directă a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Dacă acest război nu ar exista, nu am discuta astăzi despre drone care intră în spaţiu aerian al României sau al Republicii Moldova. De aceea, securitatea noastră este direct legată de capacitatea Ucrainei de a se apăra şi de obţinerea unei păci juste şi durabile. Sprijinul pentru Ucraina este şi o investiţie directă în securitatea Republicii Moldova şi a întregii regiuni", a declarat Vasile Tofan într-o conferinţă de presă ce a avut loc la sediul Guvernului, transmite Agerpres.
Vasile Tofan a punctat că pentru Republica Moldova România este principalul partener strategic.
"Acum câţiva ani celebram listarea primei companii din Moldova la Bursa din Bucureşti şi vorbeam cu investitorii români despre oportunităţile în Republica Moldova. Astăzi, revin în calitate de prim-ministru, dar într-un fel întrebările sunt aceleaşi. Cum transformăm apropierea asta extraordinară între statele noastre, această relaţie frăţească în mai multe investiţii, în mai multe proiecte comune? Sau, dacă-mi permiteţi metafora, cum facem ca acele poduri de flori pe care le-am cunoscut ca tânăr să se transforme inclusiv în poduri de piatră, poduri de capital, poduri energetice? Pentru Republica Moldova, România este principalul nostru partener strategic. Avem o istorie comună, avem o limbă comună şi o apropiere firească, profundă, construită şi consolidată de-a lungul timpului. Ca prim-ministru, vreau să pun accentul şi pe partea foarte concretă a acestei relaţii, pe ceea ce am construit deja împreună şi mai ales pe ceea ce putem construi de acum înainte", a spus Tofan.
El a menţionat că România este prima piaţă de export pentru produsele din Republica Moldova.
"Guvernul pe care îl conduc şi-a asumat un mandat simplu de formulat, dar atât de dificil de executat: să construim o economie europeană şi un stat eficient. Iar România este importantă pentru ambele. România este deja prima piaţă de export pentru produsele noastre. Aproape 30% din ceea ce exportăm merge în România. Schimburile comerciale au depăşit 3 miliarde de euro. Este mult, dar potenţialul, şi o cred ferm, este unul mult mai mare. Nu vreau ca relaţia noastră economică să se limiteze doar la comerţ şi exporturi. Ne dorim mai multe investiţii româneşti în Republica Moldova, companii care produc împreună, lanţuri valorice comune, proiecte industriale, tehnologice şi energetice", a subliniat premierul Republicii Moldova.
UPDATE 2 - Bolojan: România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene
România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic, a declarat, joi, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan după discuţiile cu noul premier al Republicii Moldova, Vasile Tofan, aflat în vizită oficială la Bucureşti.
În cadrul unor declaraţii de presă comune, la Palatul Victoria, el i-a mulţumit lui Tofan că a ales România pentru prima sa vizită oficială după învestirea în funcţie.
"E un gest simbolic, care confirmă încă o dată caracterul special al relaţiei dintre România şi Republica Moldova. (...) Sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm, l-am asigurat de acest lucru. Discuţiile noastre s-au concentrat pe agenda de cooperare bilaterală. Avem proiecte în domenii precum energie, transporturi, educaţie, cultură şi mediu, precum şi acţiuni comune pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit. Tot ceea ce facem împreună este menit să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor noştri, să încurajeze dezvoltarea economică, investiţiile şi schimburile comerciale bilaterale şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană", a afirmat Bolojan, transmite Agerpres.
El a subliniat că proiectul strategic comun cel mai important îl reprezintă procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.
"România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Republica Moldova a înregistrat deja performanţe foarte bune în acest proces, odată cu începerea negocierilor de aderare pentru clusterele 1 - Valori fundamentale şi 6 - Relaţii externe. Sperăm că, până la sfârşitul acestui an, la nivelul Uniunii Europene, să fie luate deciziile politice necesare pentru deschiderea negocierilor privind celelalte patru clustere", a transmis Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, discuţiile au vizat stadiul implementării proiectelor comune cu un accent special pe interconectarea în domeniile Transporturilor şi Energiei, evidenţiind că specialiştii de la Bucureşti şi de la Chişinău se coordonează pentru a găsi cele mai bune soluţii de depăşire a dificultăţilor generate de actualul context de securitate.
"Avem atât o criză în domeniul energiei electrice, dar şi una în domeniul combustibililor. Am discutat despre realizarea a două noi linii de interconectare de 400 kilowolţi, Suceava-Bălţi şi Gutinaş-Străşeni. Guvernul României a aprobat în primăvară hotărârea privind declararea părţii de pe teritoriul României ca proiect de importanţă naţională privind reţeaua electrică de transport", a precizat Bolojan.
În privinţa infrastrucurii de transport, premierul interimar a menţionat finalizarea, până la sfârşitul acestui an, a lucrărilor la podul Ungheni, care va conecta Republica Moldova de reţeaua europeană de transport prin România.
"Lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an. În acest sens, salutăm semnarea la 2 iulie anul acesta a acordului bilateral pentru conexiunea de la Ungheni, un pas înainte necesar pentru finalizarea proiectului. După cum ştiţi, România a obţinut o finanţare importantă prin Programul SAFE pentru a conecta acest pod la autostrada A 8, iar ca parte a proiectului vor exista lucrări de infrastructură şi în Republica Moldova, inclusiv primul segment de autostradă la standarde europene", a mai explicat Ilie Bolojan.
El a evidenţiat şi progresul înregistrat în domeniul infrastructurii feroviare.
"În aprilie a avut loc testarea liniei Fălciu-Cantemir şi, după cum ştiţi, traficul pe această linie a fost sistat complet în ultimii 17 ani. Prin redeschiderea acestei conexiuni, România şi Republica Moldova recuperează un punct important de trecere a frontierei feroviare", a menţionat Bolojan.
Conform prim-ministrului interimar, discuţiile au vizat şi situaţia regională şi internaţională, marcată de provocări şi ameninţări majore în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
"Avem o evaluare comună asupra acţiunilor ostile ale Federaţiei Ruse şi cu privire la efectele acestora asupra statelor vecine. Menţionez, printre altele, încălcările repetate ale spaţiului aerian al României în ultima perioadă. Situaţii similare au fost înregistrate şi în Republica Moldova. Condamnăm ferm continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi orice acţiuni de încălcare a spaţiului aerian sau maritim al statelor noastre", a mai transmis Ilie Bolojan.
El a exprimat aprecierea şi susţinerea părţii române pentru abordarea autorităţilor moldovene în privinţa regiunii transnistrene. "Am discutat, de asemenea, despre situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Apreciem şi susţinem pe deplin abordarea pragmatică promovată de autorităţile de la Chişinău în ceea ce priveşte procesul de reintegrare", a spus Bolojan.
Premierul interimar l-a felicitat pe Vasile Tofan, remarcând că acesta, după o carieră importantă pe care şi-a construit-o în domeniul afacerilor internaţionale, a acceptat să-şi asume responsabilitatea de prim-ministru al Republicii Moldova.
"Responsabilitate pe care, aşa cum ştiţi, nu e uşor să o ducă niciun premier, nici în România, nici în Republica Moldova", a completat Bolojan.
UPDATE 1: Mesajul lui Nicușor Dan după întâlnirea cu premierul Moldovei
"M-am bucurat să îl primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe noul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tofan, cu ocazia primei sale vizite externe de la preluarea mandatului.
Am reafirmat caracterul privilegiat al relației dintre România și Republica Moldova și angajamentul nostru de a continua dezvoltarea proiectelor comune, în special în domeniile economic, energie și transporturi. Aceste proiecte contribuie la consolidarea rezilienței și prosperității ambelor state și a întregii regiuni.
De asemenea, am reconfirmat sprijinul ferm și consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și am salutat deschiderea primelor clustere de negociere", a scris președintele României, Nicușor Dan, după întâlnirea cu noul premier al Republicii Moldova, Vasile Tofan.
Imagini video cu primirea oficială:
Știrea inițială:
Noul premier al Republicii Moldova, Vasile Tofan, își efectuează prima vizită oficială de la învestirea în funcție în România. El vine, joi, 30 iulie, la Bucureşti, urmând să fie primit de preşedintele Nicuşor Dan şi să aibă discuţii cu premierul interimar Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Ce va discuta noul premier moldovean cu Ilie Bolojan
Potrivit unui comunicat al Guvernului României, pe agenda discuţiilor cu Ilie Bolojan se vor afla stadiul şi modalităţile de accelerare a proiectelor bilaterale, cu accent pe cele din domeniul transporturilor şi energiei, menite să contribuie la asigurarea unei interconectări sporite între cele două maluri ale Prutului şi să răspundă provocărilor actuale.
"Prim-ministrul României Ilie Bolojan îl va primi joi, 30 iulie, la Palatul Victoria pe omologul său din Republica Moldova, Vasile Tofan , care se va afla în prima sa vizită oficială în România, de la preluarea mandatului.
Pe agenda de discuțiilor se vor afla stadiul și modalitățile de accelerare a proiectelor bilaterale, cu accent pe cele din domeniul transporturilor și energiei, menite să contribuie la asigurarea unei inteconectări sporite între cele două maluri ale Prutului și să răspundă provocărilor actuale.
Cei doi înalți oficiali vor aborda și aspectele legate de situația de securitate din regiune, pe fondul continuării războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și consecințele acestui război în plan securitar și economic.
Prim-ministrul Ilie Bolojan va reitera sprijinul ferm al României pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și va discuta aspectele concrete de asistență și coordonare diplomatică și sectorială pentru avansarea acestui proces.", se arată în comunicat.
Cine este Vasile Tofan
Vasile Tofan este un om de afaceri care, cu o zi înainte de a împlini vârsta de 44 de ani, a fost desemnat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, candidat la funcția de prim-ministru, el fiind propunerea partidului de guvernământ – Partidul Acțiune și Solidaritate.
Potrivit paginii sale de LinkedIn, din august 2012, Tofan a activat la Horizon Capital, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est, care administrează investiții de peste 1,8 miliarde de dolari și activează în Ucraina și Republica Moldova. În 2015, el a fost desemnat partener în cadrul Horizon Capital, iar în 2021 a devenit partener senior și membru al Comitetului de Investiții.
Înainte de a ajunge la Horizon, Tofan a învățat la Harvard Business School (2010-2012). În timpul studiilor, a fondat şi condus în SUA startup-ul de sănătate Ovia Health (anterior Ovuline). Compania a devenit ulterior lider de piață, cu peste 20 de milioane de utilizatori, fiind achiziționată în 2021 de Labcorp, scrie Rise Moldova.
Printre companiile din Republica Moldova unde s-a implicat activ se numără Vinăria Purcari, Glass Container Group, precum și Maib, ea mai mare bancă din Republica Moldova, unde este membru al consiliului din anul 2018.
La nivel personal, de-a lungul timpului, Vasile Tofan s-a implicat, ca cetățean, în viața politică a statului, postând imagini cu familia sa frecvent, inclusiv când mergeau la vot, ”cu mic, cu mare”.
Tofan, vehiculat drept candidat la șefia Guvernului Republicii Moldova încă din 2021
Tofan a devenit cunoscut în spaţiul public al Republicii Moldova, datorită unor interviuri şi intervenţii publice pe diverse probleme sociale şi politice. În plus, numele lui a fost vehiculat încă din 2021 drept candidat la șefia Guvernului Republicii Moldova, când premier a devenit Natalia Gavrilița.
El însă a declarat însă că nu a existat o astfel de propunere nici în anul 2021, şi nici în 2023.
"Au existat discuții în octombrie 2025, dar nu puteam părăsi – nu ar fi fost responsabil – angajamentele profesionale asumate la acel moment. În iulie 2026, contextul a fost diferit. Am considerat că este un moment în care nu mai este suficient să contribui sau să comentezi din afara sistemului și că trebuie să pun direct umărul acasă", a spus Vasile Tofan pentru Rise Moldova.
Tofan, numit premier după demisia surprinzătoare a lui Alexandru Munteanu. De ce a demisionat fostul premier al Moldovei
În data de 11 iulie 2026, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, l-a desemnat pe Vasile Tofan candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultarea fracțiunilor parlamentare, în urma demisiei surprinzătoare a fostului premier, Alexandru Munteanu. Munteanu și-a anunțat demisia la începutul lunii iulie, după doar opt luni de mandat. El a insinuat că a ales să demisioneze pentru că nu a fost lăsat să își „exercite mandatul în acord cu principiile și convingerile” pe care le are.
”Acum avem șansa istorică să devenim stat UE”
Cu o zi înainte, el scria pe Facebook:
”Republica Moldova a avut multe victorii remarcabile în ultimii ani, iar acum avem șansa istorică să devenim stat UE și să construim un viitor european și liber pentru țara noastră și pentru toți copiii noștri. Această reușită depinde de noi toți - tocmai din această perspectivă am acceptat cu mare responsabilitate candidatura la funcția de prim-ministru propusă de PAS.
Înțeleg și gravitatea momentului, dar și perspectiva reală de a duce Moldova unde trebuia să fie acum 20 de ani. Nu avem dreptul să ratăm această oportunitate istorică. Voi dedica toată energia, tot ce am învățat și cunosc pentru ca țara să reușească și să îndeplinim așteptările cetățenilor.
Sunt onorat să mă alătur echipei ce și-a asumat ferm integrarea europeană. Obiectivele mele sunt aliniate și cu prioritățile trasate de Președinta Maia Sandu, și cu discuțiile avute la fracțiune - semnarea Tratatului de aderare în 2028, curățarea, eficientizarea și întărirea instituțiilor și dezvoltare economică pentru a crește bunăstarea oamenilor.
Vă mulțumesc pentru mesajele de încurajare și încredere. Urmează multă muncă. Foarte multă muncă”.
Ulterior, la 21 iulie 2026, Vasile Tofan a primit votul de încredere din partea Parlamentului Republicii Moldova și a fost învestit în funcția de prim-ministru, cu votul a 53 de deputaţi. Premierul Vasile Tofan şi membrii noului Cabinet de miniştri al Republicii Moldova au depus în urmă cu o săptămână jurământul de învestire în cadrul unei ceremonii în prezenţa preşedintei Maia Sandu şi a şefului Parlamentului, Igor Grosu, la sediul Preşedinţiei de la Chişinău.
Noul premier al Republicii Moldova a declarat la momentul votului de încredere că priorităţile Executivului său vor fi axate pe accelerarea creşterii economice, eficienţă şi avansarea procesului de integrare europeană.
"Vom asculta, vom decide şi vom implementa. Aleg să muncim pentru o economie europeană şi un stat eficient", a spus el de la tribuna Legislativului, potrivit Moldpres.
Cele 10 priorități ale Guvernului Tofan pe Integrare Europeană
Ulterior, într-un comunicat de presă, Guvernul Tofan a precizat că integrarea europeană reprezintă prioritatea strategică a noului Executiv.
"Integrarea europeană reprezintă prioritatea strategică a Guvernului Tofan și principalul cadru pentru modernizarea Republicii Moldova în următorii ani. Fiecare reformă, fiecare investiție și fiecare politică publică majoră vor contribui la pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană și la îmbunătățirea vieții cetățenilor săi. Prin procesul de aderare, Guvernul va consolida statul de drept, va moderniza instituțiile publice, va accelera dezvoltarea economică, va îmbunătăți serviciile publice, va spori reziliența națională și va crea noi oportunități pentru cetățeni și mediul de afaceri.
Ghidat de obiectivul pregătirii Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030, Guvernul va promova o agendă ambițioasă de reforme, bazată pe responsabilitate, parteneriat și rezultate măsurabile. Următoarele zece priorități definesc principalele direcții care vor ghida eforturile Republicii Moldova în procesul de integrare europeană pe durata mandatului Guvernului.
1. Pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030
Guvernul va implementa reformele care decurg din procesul de negocieri de aderare la Uniunea Europeană, astfel încât Republica Moldova să fie pregătită pentru a semna Tratatul de Aderare în 2028 și pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030. Obiectivul nostru este ca Republica Moldova să fie pe deplin pregătită să își asume toate drepturile și obligațiile care decurg din calitatea de stat membru — din punct de vedere juridic, instituțional, economic și administrativ.
2. Valorificarea integrării europene pentru modernizarea economiei Republicii Moldova
Integrarea europeană va reprezenta principalul motor al modernizării economice și al creșterii durabile. Guvernul va implementa reforme care sporesc competitivitatea economiei, îmbunătățesc mediul de afaceri, atrag investiții, stimulează inovarea și integrează treptat Republica Moldova în Piața Unică Europeană. Implementarea la timp a Agendei de Reforme și investițiile realizate prin Planul de Creștere al Uniunii Europene vor accelera convergența economică cu Uniunea Europeană și vor crea mai multe oportunități pentru cetățeni și mediul de afaceri.
3. Consolidarea statului de drept ca fundament al aderării la Uniunea Europeană
Un stat de drept puternic rămâne piatra de temelie a viitorului european al Republicii Moldova. Guvernul va continua reforma justiției, va consolida independența sistemului judecătoresc, va combate corupția, va proteja drepturile fundamentale și va întări instituțiile democratice. Aceste reforme vor susține progresul în toate capitolele de negociere și vor consolida încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
4. Construirea unor instituții capabile să funcționeze ca instituții ale unui stat membru al Uniunii Europene
O aderare de succes presupune instituții publice puternice. Guvernul va moderniza administrația publică centrală și locală, va consolida corpul funcționarilor publici, va introduce standarde europene de guvernanță și elaborare a politicilor publice, va dezvolta expertiza în domeniul negocierilor și al implementării acquis-ului UE și va consolida capacitatea instituțională necesară pentru gestionarea și absorbția eficientă a fondurilor europene.
5. Aducerea Europei mai aproape de cetățeni prin integrare graduală
Guvernul va accelera integrarea Republicii Moldova în politicile, programele, agențiile și infrastructurile europene care oferă beneficii concrete cetățenilor încă înainte de aderare. Acest proces include integrarea continuă în inițiative precum SEPA, Roam Like at Home, Piața Unică Digitală și Piața Europeană a Energiei, extinderea participării la programele europene în domeniile cercetării, educației, inovării, tineretului, culturii și digitalizării, precum și implementarea proiectelor strategice de infrastructură care conectează rețelele energetice, de transport rutier și
feroviar ale Republicii Moldova la cele ale Uniunii Europene.
Integrarea graduală va completa și va accelera procesul de aderare al Republicii Moldova, iar aderarea deplină la Uniunea Europeană, cu toate drepturile și obligațiile unui stat membru, rămâne obiectivul strategic al Guvernului.
6. Implementarea reformelor de aderare prin Programul Național de Aderare
Programul Național de Aderare 2025–2029 va rămâne principalul instrument al Guvernului pentru transpunerea și implementarea acquis-ului Uniunii Europene și pentru pregătirea instituțiilor în vederea aderării. Implementarea acestuia va asigura o planificare coerentă, armonizarea legislației, reformarea instituțiilor și alinierea între prioritățile de politici publice, resursele bugetare și angajamentele asumate în procesul de aderare.
7. Consolidarea coordonării guvernamentale și a conducerii procesului de aderare
Guvernul va consolida arhitectura națională de coordonare a integrării europene prin întărirea rolului Biroului pentru Integrare Europeană, al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană și al mecanismelor de coordonare interministerială. Responsabilitatea clară, cooperarea eficientă între instituții, monitorizarea permanentă și adoptarea la timp a deciziilor vor asigura avansarea procesului de aderare conform calendarului și implementarea eficientă a reformelor la nivelul întregii administrații publice.
8. Consolidarea parteneriatelor cu Uniunea Europeană și statele membre
Guvernul va continua să consolideze dialogul politic cu Uniunea Europeană și statele sale membre, să aprofundeze cooperarea bilaterală, să extindă parteneriatele tehnice și să valorifice expertiza europeană pentru sprijinirea reformelor. O diplomație activă și susținută va consolida încrederea în nivelul de pregătire al Republicii Moldova pentru aderare și va contribui la asigurarea sprijinului unanim al statelor membre pe întreg parcursul procesului de aderare.
9. Implicarea întregii societăți în viitorul european al Republicii Moldova
Integrarea europeană este un proiect național care implică întreaga societate. Guvernul va promova o comunicare transparentă, participarea publică și un dialog continuu cu cetățenii, mediul de afaceri, autoritățile publice locale, societatea civilă, mediul academic, tinerii și diaspora. O mai bună înțelegere de către societate a reformelor și a beneficiilor acestora va consolida asumarea viitorului european al Republicii Moldova.
10. Promovarea Republicii Moldova ca viitor stat membru al Uniunii Europene
Guvernul va continua să promoveze Republica Moldova pe plan internațional ca un partener european stabil, democratic,deîncredere și orientat spre reforme. Printr-o diplomație activă și o comunicare strategică eficientă, Republica Moldova își va consolida contribuția la pacea, securitatea, prosperitatea șireziliența Europei, consolidând totodată sprijinul politic pentru aderare la Uniunea Europeană. Integrarea europeană reprezintă totodată cea mai puternică garanție pentru securitatea pe termen lung,reziliența și dezvoltarea democratică a Republicii Moldova", a transmis Guvernul Tofan într-un comunicat de presă.
