Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că pe masa negocierilor există doar trei variante pentru formarea viitorului Guvern al României: un guvern majoritar de tranziție, un guvern minoritar în jurul lui Siegfried Mureșan sau un Executiv condus de Sorin Grindeanu. Liderul UDMR a precizat că a discutat atât cu Sorin Grindeanu, cât și cu Ilie Bolojan și a subliniat că o a patra variantă ”nu există”.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a anunțat că a avut o discuție cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, despre sesiunea extraordinară a Parlamentului și despre perspectivele formării viitorului Guvern. Liderul UDMR a precizat că a vorbit în aceste zile și cu Ilie Bolojan și a susținut că, în contextul actual, România are doar trei scenarii pentru desemnarea noului Executiv.
”Ieri am avut o discuție - n.r. cu Sorin Grindeanu, președintele PSD, am discutat despre sesiunea extraordinară și despre proiectele de astăzi, ne-am pus de acord, am votat ce era de votat astăzi, am discutat despre sesiunea de vineri, că mai sunt trei proiecte pe agricultură și urmează să fie discutate în comisiile de specialitate mâine și apoi în plen vineri- și aici e foarte important că sunt zone din agricultură care trebuie susținute dacă nu vrem să punem lacăt pe producția agricolă.” a spus Kelemen Hunor, președintele UDMR, jurnaliștilor. Cu Ilie Bolojan a discutat la telefon în aceste zile, a mai specificat președintele UDMR.
Cele trei variante de guvern de pe masa discuțiilor. A patra variantă nu există
”Și am discutat despre perspectivele formării unui guvern. Nu pot să vă spun altceva decât v-am spus de câteva ori. Sunt câteva propuneri:
- Prima propunere este să avem la sfârșitul anului un guvern de tranziție, un guvern de armistițiu, spuneți cum vreți, dar asta înseamnă că toată lumea trebuie să vină la masa guvernului: și PNL, și PSD - și trebuie să vină împreună, nu separat- și USR, și UDMR. Mai ales în această perioadă, eu cred că ar fi fost bine să ”forțăm un pic”- forțarea în sensul bun al cuvântului - formarea unui guvern de armistițiu până la sfârșitul anului, având în vedere atacurile zilnice cu drone, cu tot ce se întâmplă în zona de de buget, cu evaluatorii care vin în țară. Deci sunt câteva aspecte care înseamnă tot atâtea argumente pentru a forma un guvern de largă majoritatea.
- A doua posibilitate este a unui guvern minoritar, format în jurul lui Siegfried Mureșan, există această propunere, dar minoritar și pentru a investi un astfel de guvern e nevoie de PSD, PSD-ul spune că nu votează un guvern din care nu face parte.
- Și un guvern condus de domnul Grindeanu, tot guvern minoritar, dar PNL-ul deocamdată spune că nu votează.
”Sunt aceste trei variante, a patra variantă nu există” a precizat liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Guvern majoritar sau minoritar? Ce susține liderul UDMR
”În momentul în care domnul președinte desemnează pe cineva dintre cei doi sau dacă găsește un alt premier, foarte bine, atunci putem discuta despre guvern” mai spune Kelemen Hunor. El a continuat: ”Bănuiesc că urmează să mai avem discuții și cu președintele și cu ceilalți. Eu, în acest moment, aș fi insistat pentru guvern majoritar, cel puțin până la sfârșitul anului”.
”Suntem în întârziere, da, dar mai mult nu pot să vă spun” a mai spus Kelemen Hunor, întrebat dacă ar fi trebuit președintele Nicușor Dan să fi făcut deja o desemnare: ”Acesta este ritmul dlui. președinte, din acest punct de vedere, nu cred că v-a surprins”.
Președintele Nicușor Dan a făcut două desemnări de prim-ministru, de la căderea Guvernului Bolojan:
- Eugen Tomac a fost desemnat pe 4 iunie 2026, însă și-a depus mandatul din cauza lipsei susținerii politice.
- Adrian Veștea a fost nominalizat pe 14 iunie 2026 pentru a forma o echipă guvernamentală tehnocrată/politică, dar fără succes în obținerea voturilor
Atât pentru Eugen Tomac, cât și pentru Adrian Veștea, președintele Nicușor Dan declara că a fost asigurat că vor avea susținere parlamentară.
Amintim că, la ultimele negocieri, Kelemen Hunor este cel care a pus pe masă o rotativă extinsă, pe placul președintelui, dacă are voturile pro-occidentale, deci fără AUR.
Kelemen Hunor a propus o succesiune de guverne până la următoarele alegeri parlamentare: mai întâi un așa-numit guvern de armistițiu, adică refacerea coaliției, pentru câteva luni, apoi guverne minoritare - PSD și polul de dreapta, apoi, spre 2028, un guvern tehnocrat.
Nicușor Dan ar fi de acord cu această variantă, dacă se conturează o majoritate pro-occidentală, fără să fie necesare voturile AUR. Și PSD pare să fie de acord cu soluția lui Kelemen Hunor.
”Kelemen Hunor a venit cu mai multe propuneri. Noi am fost în mare parte de acord cu ce a propus președintele UDMR, cu nuanțe, e adevărat. Alții au anumite constrângeri”, a spus Sorin Grindeanu, în conferința de presă susținută după consultările de la Cotroceni.
În aceste momente, nu există alte informații sau perspectiva unei noi runde de negocieri în vederea formării unui Guvern. Președintele Nicușor Dan declara, recent, că nu sunt necesare discuții formale, atât timp cât ele există atât între el și partide, cât și între liderii partidelor. Dar, între timp, România continuă să funcționeze cu un Guvern șchiop, în timp ce agențiile de rating ne ”vizitează”*. Nu este clar, astăzi, în ce direcție politică și economică se îndreaptă România: dacă ne ducem, cu piciorul pe accelerație, spre un gard de beton sau dacă mergem încet, defensiv, într-o direcție necunoscută momentan.
*Agenţiile de rating Fitch şi Moody evaluează în această perioadă România. Agenția Fitch va publica pe 31 iulie noua evaluare a ratingului suveran al României, primul test important pentru economia țării din această vară. În următoarele luni sunt așteptate și deciziile Moodys și S&P Global Ratings, care vor analiza evoluția deficitului bugetar și a reformelor fiscale.
În lipsa unei decizii privind formarea noului Guvern, România rămâne cu un executiv interimar într-un moment în care agențiile de rating Fitch, Moody's și S&P analizează economia țării. Desemnarea viitorului premier și formarea Guvernului vor influența atât stabilitatea politică, cât și perspectivele economice ale României.
