Duminică, 10 iunie, circa 18,3 milioane de români vor merge la vot pentru a alege o nouă administrație locală- primari, consilii locale, președinți de consilii județene și consilii județene. Dacă acum patru ani primarii încă mai erau stabiliţi de un al doilea tur de scrutin, în condiţiile în care niciun candidat nu întrunea peste 50% din voturi, de această dată capătă mandatul de edil acela care obţine, pur şi simplu, cele mai multe voturi. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul preşedinţilor de Consilii Judeţene.
Duminică, 10 iunie, vor avea loc alegeri pentru alegerea primariilor, consiliilor locale, consiliile județene și a președinților consiliilor județene. Pentgru Capitală, bucureștenii vor alege consiliile locale ale sectoarelor, consiliul general al Capitalei, primarii sectoarelor și primarul general al municipiului București.
In caz de balotaj se organizeaza un nou tur de scrutin la doua saptamani de la primul tur (24 iunie 2012) la care vor participa doar candidatii care se afla in aceasta situatie.
Fiecare alegător va primi câte patru buletine de vot, iar dreptul la vot se poate exercita numai în comuna, oraşul sau municipiul unde domiciliază votantul.
Fiecare alegător va vota la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute, şi unde sunt înscrişi în listele electorale permanente, în listele electorale complementare sau în lista suplimentară întocmită de primar.
Dacă o persoană a fost omisă de pe aceste liste, va putea vota, făcând dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secţiei de votare respective.
Dacă un alegător s-a mutat într-o altă localitate (sau într-un alt sector al Capitalei), cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor (mai precis până în 10 martie 2012), va putea vota în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Persoanele netransportabile din cauza bolii sau invalidităţii, aflate în spitale sau în azile, pot vota cu urna mobilă, numai dacă au domiciliul în raza teritorială în care se află locul în care sunt internate. Alegătorii netransportabili din cauza bolii sau invalidităţii, pot cere în scris, inclusiv în ziua votării, preşedintelui secţiei de votare de care aparţine, ca o echipă să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampila şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru ca acesta să-şi exercite dreptul de vot.
Persoanele condamnate care nu au fost lipsite de drepturi electorale şi cele arestate preventiv votează numai dacă au domiciliul în comuna, oraşul, municipiul în care se află penitenciarul în care sunt deţinute.
Ce sancțiuni riști dacă încalci Legea electorală
Continuarea propagandei electorale după incheierea campaniei electorale prin lansarea, afișarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum și sfătuirea alegatorilor, în ziua votării, la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianțe politice, ori candidați independenți se sanctioneaza cu amendă de la 1400 la 2000 de lei.
Purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secției de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală se sanctionează cu amendă de la 1400 la 2000 de lei.
Impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
Persoana care votează fără a avea drept de vot ori alegatorul care votează de mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Violarea prin orice mijloace a secretului votului de catre membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tiparirea și utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urna a unui numar suplimentar de buletine față de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum și utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
