Destăinurile unui supraviețuitor ne duc parcă într-o altă lume, una în care frica și dorința de libertate i-a făcut pe oameni mai puternici, i-a făcut să nu se uite înapoi, deși au pierdut persoane importante, care au căzut secerate chiar lângă ei.
Cătălin Regea se numără printre puţinii revoluţionari din Timişoara. Acum are 44 de ani, atunci era student în anul II.
"În aceea vreme, şi gustasem deja din foamea de libertate. Vorbeam clandestin cu nişte prieteni din Germania, care îmi povesteau ce înseamnă libertatea. Mi se părea fascinant”, povesteşte acesta. Poate tocmai de aceea, în dimineaţa de 17 decembrie, după ce auzise, din vorbă în vorbă, că manifestările care îl susţineau pe pastorul Tökes se extind, a ieşit în stradă, pentru a elibera România de comunişti. “Am trăit evenimentele din toate colţurile oraşului. Am urcat în balconul de la Operă cu pancarte, pentru a încuraja lumea să strige: «Jos Ceauşescu». Câţiva colegi ne mobilizasem într-un grup care organiza filtre. Încercam să legitimăm lumea, pentru a depista teroriştii", îşi aminteşte timişoreanul, scrie Libertatea.
Cătălin Regea spune, parcă retrăind momentele din '89: "Era masacru. N-am să uit niciodată cum împuşcau oamenii din TAB-urile armatei. Nu conta că erau femei sau bărbaţi. După ce îi puneau la pământ, le culegeau trupurile, le aruncau într-o Dacie verde şi dispăreau fără urmă. Mi-am pierdut un camarad, la numai câţiva metri de mine. Nici măcar nu apucasem să vedem de unde s-a tras. A fost un coşmar".
"M-am bucurat din plin de libertate după 1989 - în memoria celor care şi-au dat viaţa pentru asta", a conchis bărbatul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
