Numărul morților la cutremur, calculat la virgulă. DCNews sesizează Guvernul și CSAT, care ignoră cel mai mare dezastru umanitar din Europa

 

Un raport științific publicat în 2013 anticipează un număr de 22.159 victime la nivel național, la următorul seism de peste 7 pe scara Richter. Probabilitatea ca acesta să se producă în următorii doi ani este de 80%. Calculele sunt făcute pentru un seism de 7,2 grade, produs la ora 2 noaptea. Specialiștii avertizează, însă, că sunt mari șanse ca un cutremur major să aibă o intensitate de 8 grade în București.

 

O simulare a efectelor unui astfel de seism, de 8 grade pe scara Richter, realizată de ISU, arată că în Capitală s-ar înregistra după cutremur 8.786 de răniți, 1.723 de încarcerați și 1.387 de persoane decedate. 

 

Vezi și: Predicția lui Mărmureanu care s-ar putea transforma în caz penal: Marele cutremur, în 2040

Aceste calcule sunt făcute în baza experienței din 1977. Din păcate, situația s-a deteriorat de la precedentul dezastru. Clădirile cu risc seismic care au supraviețuit cutremurului din 1977 nu au fost consolidate, ci degradate de trecerea timpului și de seismele de mică intensitate care se petrec cu regularitate. Numărul spațiilor publice aflate în clădiri neconsolidate a crescut. Numărul autovehiculelor s-a multiplicat de zece ori, din 1977 până în prezent.

Orașul va fi blocat după seism. Intervenția, imposibilă

Comportamentul cetățenilor, care se refugiază în mașini sau se duc la rude, după momentul zero al dezastrului, va determina blocarea totală a traficului în zona centrală, cea mai afectată de prăbușirea imobilelor. Ca urmare, operațiunile de căutare și salvare vor fi întârziate ore în șir, ceea ce va spori numărul victimelor. În plus, simularea este făcută pornind de la premiza că se respectă normativele de dotare ale spitalelor. În realitate, stocul de medicamente și materiale sanitatare pentru situații de urgență este insuficient sau absent. Depozitele nu vor putea aproviziona spitalele, din cauza problemelor de transport și de infrastructură. De asemenea, simularea nu a luat în calcul alte situații extreme, care ar crește numărul victimelor: ger puternic și viscol, în noaptea producerii seismului sau o epidemie/pandemie de gripă, care aglomerează spitalele în săptămâna cutremurului. 

În aceste condiții, un studiu realizat de Direcția de Sănătate publică a Municipiului București arată că dacă în primele 48 de ore de după seism nu va începe intervenţia de căutare salvare pentru cele aprox 1.500 de victime prinse în dărâmături, acestea riscă să decedeze.

 

Serviciile de medicină legală nu sunt pregătite să facă față unui cataclism major. Mii de victime vor fi transportate la IML sau la morga spitalelor, într-un interval de trei-patru zile. În București nu există condiții pentru depozitarea cadavrelor. Lipsesc nu doar frigiderele, ci și sacii de plastic, în cazul unui seism care va devasta Capitala.

 

Numărul morților a fost mai mic în timpul Revoluției, iar în decembrie 1989 identificarea cadavrelor nu ridica mari probleme. După cutremur, legiștii vor trebui să stabilească identitatea a mii de persoane strivite de dărâmături, proces care poate dura câteva săptămâni. În acest timp, rudele victimelor vor asedia IML și spitalele care triază cadavrele, exercitând presiuni psihologice infernale asupra medicilor. Tensiunea socială poate duce la acte de violență, mai ales că nu există reguli de comunicare și nici specialiști care să gestioneze relația cu familiile afectate.

 

Centrul Capitalei va rămâne în ruine zeci de ani, până vor fi soluționate miile de procese de succesiune și litigiile de proprietate, pentru sutele de apartamentele din blocurile afectate de seism. Probabil, va fi nevoie de o lege specială, prin care statul să intervină și să preia terenurile în litigiu, urmând apoi să-i despăgubească pe proprietari. Ca de obicei, daunele vor fi imense, iar bugetul va fi păgubit. În cazul neimplicării statului, orașul va arăta zeci de ani ca după bombardament.

 

Problema despăgubirii familiilor celor uciși va genera alte mii de procese. Cei care vor fi surprinși de dărâmături în restaurante, săli de spectacol, farmacii sau magazine vor solicita daune de la firmele implicate, iar acestea de la proprietari. În cazul blocurilor cu mai mulți proprietari, cei care au solicitat consolidarea  vor da vina pe cei care au refuzat-o, sau pe stat, care a naționalizat clădirile și  le-a retrocedat într-o stare precară. Bugetul public va fi obligat să suporte, până la urmă daunele, fiindcă autoritățile au permis desfășurarea unor activități comerciale în clădiri cu risc seismic.

 

Cuantumul despăgubirilor va fi imen, dacă ne gândim că pentru un simplu caz de malpraxis, instanțele impun plata unor daune de circa 500.000 de euro. 

 

 

 

Dacă tot statul va plăti, și va fi obligat să naționalizeze terenuri, pentru a nu bloca zeci de ani reconstrucția, se pune întrebarea de ce nu intervine înainte ca o tragedie națională să se producă?

 

De ce nu este recunoscută situația din Capitală drept o problemă de siguranță națională, care să merite atenția CSAT? De ce nu este discutată legea pentru accelerarea consolidării imobilelor, depusă la Cameră din 2013?

De ce așteaptă impasibile autoritățile să fie uciși mii de oameni, generând un cataclism social și o traumă majoră la nivelul mentalului colectiv, care va afecta națiunea pe termen lung?  

 

Prin prezentul demers jurnalistic, DCNews sesizează atât Guvernul, cât și Președinția asupra riscurilor unui seism major în zona Vrancea. Nici sutele de parlamentari, nici Traian Băsescu, nici Victor Ponta nu vor putea spune că n-au știut de riscul unui dezastru umanitar de proporții.

 

 

- Clădirile cu risc major de prăbușire la cutremur nu au fost integral identificate. Experții estimează că numărul clădirilor care riscă prăbușirea este de două ori mai mare decât al celor identificate prin ”bulină”. 

- În multe clădiri ”cu bulină” funcționează teatre, cinematografe, restaurante, farmacii, școli, magazine, sau sedii de firme. Dacă seismul se produce în timpul orelor de program, numărul victimelor explodează. 

- Pietonii sau automobiliștii vor fi surprinși sub dărâmături.

- Infrastructura va fi distrusă pe axa centrală a orașului, în Capitală.

- O inițiativă legislativă prin care se acordă ajutor la consolidare și se interzice funcționarea spațiilor publice în clădiri neconsolidate este ignorată în Parlament.

- Guvernul a ”uitat” în sertar Ordonanța de Urgență prin care interzicea activitatea firmelor în clădiri neconsolidate și prin care începea să finanțeze consolidarea.

- Programe europene nu sunt accesate pentru consolidări.

- Stocurile de urgență ale spitalelor nu sunt verificate. Chiar dacă se vor aloca bani pentru medicamente și materiale sanitare, vor ajunge cu întârziere la victime.

- Exercițiile de alarmare nu antrenează și șoferii, care se vor repezi în trafic generând ambuteiaje, după seism.

- Serviciul de medicină legală nu este pregătit pentru conservarea cadavrelor și  identificarea unui număr atât de mare de victime. 

- Nu sunt pregătite suportul psihologic și nici înmormântarea demnă a victimelor.

- După catastrofă vor urma mii de procese pentru despăgubiri, iar litigiile vor bloca restaurarea centrului orașului.  

Pentru realizarea acestui articol au fost realizate interviuri cu prof. Dr. Nicolae Steiner și prof. dr. Dan Mănăstireanu, experți internaționali în Medicina de Dezastru,  prof. dr. Alexandru Rafila, epidemiolog, prof. Adrian Lungu, expert în siguranța structurilor, și au fost consultate studiile prof. Mănăstirea și Steiner, și ing. Andriciuc Radu, comisar ISU.

Citește și: Bucureștiul, catalogat Capitala europeană a cutremurelor. Ce prevede noul proiect de lege pentru reducerea riscului seismic