Topul evenimentelor politice din România, în 2013, alcătuit de analiștii DC News
DC News a alcătuit un top al celor mai importante evenimente politice din 2013, în România. Analiștii site-ului de știri au evaluat impactul acestora, în funcție de care au organizat ”clasamentul”, în ordinea crescătoare a importanței.
10. Înființarea comisiilor parlamentare de anchetă în cazul Nana. Au fost formate două comisii parlamentare. Pe 7 noiembrie a început să funcționeze comisia care a anchetat împrumutul acordat de către CEC Bank, iar în 9 decembrie a fost formată comisia de cercetare a terenurilor de la Călărași, a implicării ADS și a DNA. În ciuda dezbaterilor publice încinse, scandalul Nana nu are impact. Comisia care anchetează CEC Bank a stabilit că normle de creditare au fost respectate, iar activitatea celei de-a doua comisii bate pasul pe loc.
9. Doi miniștri PNL au fost constrânși să demisioneze din Executiv. Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu a demisionat din Guvern în 12 iulie, după ce a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul "Transformatorul". La 7 octombrie, a venit rândul ministrului Economiei, Varujan Vosganian, să-și dea demisia din Guvern, după ce procurorii DIICOT l-au acuzat de subminarea economiei naţionale. Continuă, astfel, evoluția din 2012, când alți doi miniștri PNL au fost scoși din guvern de procurori.
8. Declarația lui Traian Băsescu care a spus că îl va vota pe Crin Antonescu, dacă acesta ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale, cu Victor Ponta. După ce, în prima jumătate a anului, președintele Băsescu a fost extrem de critic la adresa lui Antonescu, dar a susținut inițiative ale lui Victor Ponta, în ultimele luni a lovit mai ales în șeful guvernului. Nu au fost doar declarații virulente la adresa lui Ponta, ci și acțiuni politice care au blocat activitatea Executivului. Președintele a atacat Legea Bugetului și l-a determinat pe premier să renunțe la accizarea benzinei și motorinei. Ținând cont de inconsecvența președintelui, declarația nu înseamnă decât un semnal de etapă, iar decizia poate fi modificată în orice moment.
7. Unirea cu Moldova, ca proiect de țară. Anunțul a fost făcut de Traian Băsescu în contextul reuniunii de la Vilnius, în care Republica Moldova a semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană. În climatul politic extrem de tensionat, atât pe plan intern cât și internațional, lipsește consensul care ar putea da greutate unei strategii în această direcție, mai ales că mandatul președintelui se apropie de sfârșit, iar poriectul unionist este unul pe termen lung.
6. Blocarea investițiilor în minerit și energie, din cauza protestelor de stradă și a incoerenței parlamentarilor Puterii. În luna august, au început manifestații împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană, după ce Guvernul a aprobat un proiect de lege în acest sens. Proiectul a fost atacat atât de către Crin Antonescu, cât și de către președintele Traian Băsescu, care i-a cerut lui Victor Ponta să-și asume prin HG demararea lucrărilor. Comisia parlamentară Roșia Montană a încercat să elaboreze o lege cadru pentru activități miniere, dar liberalii au refuzat să o voteze. Ulterior, au susținut Legea Minelor, în camera Deputaților, dar nu s-a obținut cvorumul necesar. Protestatarii au extins aria revendicărilor, solicitând interzicerea explorărilor pentru gaze de șist.
5. Ruperea relațiilor dintre Traian Băsescu și Partidul Democrat Liberal. La 23 martie, Traian Băsescu a spus "Adio, PDL!". Șeful statului a luat această decizie după ce Vasile Blaga a câștigat un nou mandat în fruntea formațiunii, învingând-o pe Elena Udrea. Mai mulți membri PDL au trecut la Mișcarea Populară, care nu a reușit încă înființarea Partidului Mișcarea Populară. Aceasta este blocată inclusiv prin inițiative legislative, care nu permit folosirea numelui unei organizații nonguvernamentale de către partide politice. În ciuda acestor obstacole, Mișcarea a atins pragul de 5% intenție de vot, după unele sondaje, însă are de luptat mai ales cu alte formațiuni de dreapta (PDL, Forța Civică, Noua Republică). O ruptură reală între pedeliști și Traian Băsescu nu s-a produs, iar președintele continuă să fie invitat la reuniunile PPE, unde titular este PDL.
4. Tensiunile între Victor Ponta și Crin Antonescu au escaladat pe parcursul anului 2013, ajungându-se la acuzații de minciună, aruncate de cei doi lideri. Cele mai tensionate dispute au fost declanșate de formarea Comisiei Nana. Premierul a declarat că a vorbit la telefon cu Crin Antonescu despre formarea comisiei parlamentare, liderul PNL a infirmat vehement. Tensiunile s-au acuzatizat după votul deputaților pentru modificarea Codului Penal și Legea amnistiei și gratierii. Crin Antonescu a ajuns să spună, în 16 decembrie, că USL se va rupe dacă scandalul continuă și a infirmat o întrunire a USL, așa cum a fost ea descrisă de premierul Victor Ponta. Premierul a spus că Antonescu este un fel de Băsescu și că românii au nevoie de un alt model de președinte. Ruperea USL ar fi însemnat schimbarea majorității parlamentare, dar după ce PSD a votat candidatul PNL la conducerea TVR, se pare că s-a ajuns la o încetare a focului în Uniune.
3. Coabitarea între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria a rezolvat criza Parchetelor. Traian Băsescu a reușit, astfel, să-și mențină în funcție oameni numiți în timpul mandatelor sale, iar premierul Ponta l-a promovat pe procurorul general, Tiberiu Nițu. Liberalii au renunțat la Ministerul Justiției, pentru a nu gira acest acord, finalizat prin decret prezidențial în 15 mai. Status-quo-ul din Justiție a fost păstrat prin revenirea Alinei Ghica și a lui Vasilică Danileț la CSM, printr-o decizie CCR, astfel încât s-a refăcut majoritatea pro-Traian Băsescu.
2. Votarea legii Amnistiei și a modificărilor Codului Penal a făcut ca ziua de10 decembrie 2013 să fie numită "marțea neagră". Ambasadorii Franței, Olandei și Germaniei s-au deplasat la Comisia Juridică din Camera Deputaților pentru a primi explicații cu privire la modificarea Codului Penal. Statele Unite au atras atenția asupra României la reuniunea OSCE, iar Comisia Europeană a anunțat că va menționa în raportul de țară situația creată de parlamentari. Capitalul de imagine acumulat de noua Putere a fost risipit în 24 de ore, oferind argumente puternice adversarilor USL din țară și adversarilor intrării României în Schengen, din străinătate.
1.Căderea proiectului USL de modificare a Constituției este evenimentul cu cel mai mare impact politic. La 26 iunie, CCR a hotărât că pragul de 30% se aplică doar referendumurilor organizate la un an de la intrarea modificării în vigoare.Ezitările USL, care a modificat legea Referendumului foarte târziu, au permis președintelui Traian Băsescu să promulge acest act abia în 14 decembrie. Astfel, devine imposibilă organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției simultan cu alegerile prezidențiale. Reforma constituțională are puține șanse de reușită, fiind greu de crezut că se poate atinge pragul de 50%. Mai ales în perspectiva unui boicot al simpatizanților lui Traian Băsescu. PSD va fi, deci, obligat să aibă candidat la prezidențiale, pentru a fi sigur că păstrează guvernarea odată ce și viitorul președintele poate acționa pe modelul Traian Băsescu. Ruperea USL va genera instabilitate politică, va face mai dificilă guvernarea, afectând performanța economică și avantajând Opoziția. Mai mult, după ruperea USL va deveni inefectivă majoritatea anit-Băsescu obținută la Curtea Constituțională, după plecarea Iuliei Motoc la CEDO.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
