Românii din Harghita și Covasna cer ajutorul statului

Directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, părintele Sebastian Pârvu, a atras atenţia că 'românilor din cele două judeţe le este greu să îşi păstreze identitatea', întrucât se confruntă cu o lipsă de subfinanţare a instituţiilor lor identitare, iar tinerii părăsesc zona din cauză că nu îşi găsesc aici locuri de muncă. 

'Este greu să fii român pentru că aici, în zonă, nu avem multe oportunităţi în ceea ce priveşte obţinerea unor locuri de muncă sau întărirea instituţiilor fundamentale. Avem probleme în toate instituţiile identitare ale noastre, fie că discutăm de şcoală, de biserică sau de ONG-uri, care se confruntă cu lipsa finanţării. Sunt anumite probleme pe care noi nu le putem rezolva prin forţe proprii şi este nevoie de intervenţia fermă a statului român, care să găsească pârghii prin care să favorizeze aşezarea specialiştilor la noi în zonă. Mă refer la tineri care merg să studieze în alte oraşe şi care nu se mai reîntorc aici', a declarat părintele Sebastian Pârvu. 

În cadrul dezbaterilor, profesoara Florentina Teacă, reprezentantă a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a prezentat o serie de probleme prioritare ale comunităţii româneşti din zonă, pentru care se solicită sprijinul autorităţilor locale şi centrale. 

Aceasta a spus că este nevoie de elaborarea unei strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din localităţile în care aceştia sunt numeric minoritari, dar şi înfiinţarea unui departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric şi numirea unui consilier prezidenţial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situaţia acestor comunităţi şi să prezinte rapoarte periodice, ca bază de lucru pentru măsurile ce urmează să fie adoptate. 

Strategie de dezvoltare economică

Totodată, s-a cerut elaborarea unei strategii de dezvoltare economică, prioritară pentru zona Covasna-Harghita, 'componenta economică fiind principala cale de estompare a asperităţilor interetnice, de eliminare a exodului populaţiei româneşti din zonă şi de reafluire a generaţiilor tinere spre locurile natale', dar şi acordarea de finanţare manifestărilor din cele două judeţe organizate cu prilejul Centenarului Marii Uniri. 

La rândul său, senatorul PMP din Covasna, Gheorghe Baciu, a spus că statul român trebuie să-şi asume în mod concret rezolvarea problemelor românilor de aici şi a făcut un apel la forţele politice româneşti să acţioneze în comun în această direcţie. 

'Statul român trebuie să-şi asume în mod concret prin politica legislativă rezolvarea problemelor românilor din acest areal. Dacă noi, în Harghita, Covasna şi parţial Mureş, suntem mai puţini români asta nu înseamnă că trăim tot în România şi nu ar trebui să avem exact aceleaşi drepturi ca şi cei de pe Lipscani sau de pe Calea Victoriei, în sensul că eu nu trebuie să fiu îngrădit în ţara mea, nici să îmi folosesc limba sau să folosesc prevederea legislativă, alocarea de buget şi tot ce este necesar pentru a promova limba română. Cred că este necesar ca toate forţele politice din ţara noastră, indiferent că sunt parlamentare sau din afara Parlamentului, şi fac un apel în acest sens, să ne unim şi să ne formulăm un punct de vedere comun în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor românilor de aici', a spus senatorul Gheorghe Baciu. 

În cadrul dezbaterilor au fost prezentate şi proiectele de solidaritate româno-română derulate de Asociaţia 'Calea Neamului' din Braşov, prin care comunitatea românească din Harghita şi Covasna este ajutată să-şi păstreze şi să-şi exprime identitatea naţională. 

Identitatea, în pericol? 

Dr. Mihai Tărnoveanu, de la Asociaţia 'Calea Neamului' şi vicepreşedinte al Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, a subliniat că în aproximativ trei ani s-au donat aproximativ 200 de costume populare româneşti copiilor din cele două judeţe, au fost oferite câteva mii de icoane şi steaguri tricolore participanţilor la sărbători religioase sau naţionale, dar s-au oferit şi ajutoare materiale comunităţilor mai sărace, fondurile pentru derularea proiectelor fiind obţinute din donaţii oferite de români din ţară şi străinătate, dar şi de la biserici şi mănăstiri ortodoxe. 

'Este nevoie de un asemenea demers deoarece în Harghita şi Covasna identitatea românilor este pusă în pericol, iar acest demers este unul firesc, se continuă o tradiţie din perioada interbelică, atunci când comunităţile de peste Carpaţi i-au ajutat pe românii de aici, din inima ţării. Sunt români care, în pofida tuturor greutăţilor, îşi păstrează cu demnitate limba, credinţa ortodoxă, portul popular românesc, dar, din păcate, sunt români care sunt pe cale să-şi piardă limba maternă, sunt pe cale să-şi piardă credinţa strămoşească, iar aceşti oameni trebuie reîntorşi, cu sprijinul nostru, la matcă. În momentul în care vor simţi că alături de ei sunt fraţi de-ai lor din toată ţara, atunci vor căpăta curaj, vor căpăta încredere şi speranţă, iar aceste trei lucruri vor întări indentitatea românească din Covasna şi Harghita, vor întări, de fapt, România', a spus dr. Mihai Tărnoveanu, conform Agerpres.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News