Profesorii americani Robert Hall și Michael Woodford au câștigat Premiul Nobel pentru Economie din acest an, grație cercetărilor care explică modul în care deciziile oamenilor simpli și ale micilor afaceri influențează marile crize financiare. Academia Regală Suedeză de Științe a premiat noile modele de stabilizare economică, capabile să ajute guvernele și băncile centrale să atenueze șocurile inflației și ale recesiunii. Decernarea distincției de la Stockholm închide oficial seria premiilor Nobel din acest sezon.
Academia Regală Suedeză de Științe a acordat prestigiosul Premiu Nobel pentru Economie profesorilor americani Robert Hall și Michael Woodford, informează agenția de presă Agerpres. Cercetările lor demonstrează că politicile de stat nu pot funcționa dacă ignoră psihologia și comportamentul familiilor și al micilor întreprinzători.
În mod tradițional, guvernele și băncile centrale încercau să regleze crizele doar prin calcule statistice rigide între producție, consum și indicii de preț. Cei doi laureați au schimbat complet această perspectivă și au arătat că marile măsuri fiscale trebuie construite de jos în sus și să pornească de la modul în care reacționează o familie obișnuită sau o mică firmă atunci când statul scumpește creditele sau majorează taxele.
Cei doi „au pus la punct noi modele macroeconomice care au îmbunătățit capacitatea noastră de a pune în practică politici de stabilizare eficiente. Grație acestor modele, măsuri bugetare și monetare adoptate la momentul oportun pot atenua maximele și minimele activității economice”, a explicat comitetul Nobel.
În loc să se limiteze la corelații mecanice, Robert Hall și Michael Woodford au fundamentat teoriile moderne ale deciziei economice și au oferit instrumente prin care decidenții politici pot evita derapajele majore și șocul recesiunilor prelungite.
Premiul decernat la Stockholm vine la pachet cu o recompensă financiară de 12 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 1,2 milioane de dolari. Spre deosebire de distincțiile clasice pentru fizică, chimie, medicină, pace și literatură create prin testamentul industriașului Alfred Nobel, recunoașterea pentru științe economice a fost instituită mai târziu, în anul 1968, de către Banca Centrală a Suediei, fiind acordată pentru prima dată în 1969.
Majoritatea laureaţilor de până acum provin din Statele Unite. Doar trei femei au câştigat Premiul Nobel pentru Economie, cea mai recentă fiind Claudia Goldin, în 2023, pentru cercetările sale privind modul în care genul a influenţat remunerarea şi ocuparea forţei de muncă în Statele Unite, de-a lungul timpului.
Anunțul de luni închide oficial sezonul Nobel din acest an, după ce săptămâna trecută au fost dezvăluite numele laureaților din toate celelalte domenii ale științei, literaturii și eforturilor pentru pace.
Nobelul pentru Pace 2026: Jurista care a luptat împotriva apartheidului și a pus violul pe lista crimelor de genocid
Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2026 a fost atribuit juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay, o viață de om pusă în slujba celor fără glas și a dreptului internațional. De la anii grei în care îi apăra în sălile de judecată pe Nelson Mandela și pe luptătorii împotriva regimului de apartheid, până la deciziile istorice luate la marile tribunale ale lumii, Navi Pillay a refuzat să accepte ideea că cei puternici pot călca în picioare legea fără consecințe.
„Angajamentul lui Navi Pillay față de principiile juridice universale și busola sa morală fermă reprezintă constante ale unei îndelungate cariere. Un fir comun leagă activitatea sa de început, când i-a apărat pe Nelson Mandela și pe alți luptători împotriva apartheidului, de activitatea sa în calitate de judecător în unele dintre cele mai importante procese internaționale ale epocii noastre”, a spus Comitetul Nobel norvegian.
Magistratul din Africa de Sud a schimbat din temelii jurisprudența internațională. În perioada în care a activat la Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda, influența sa a fost decisivă pentru o premieră istorică: violul și violența sexuală au fost calificate oficial drept crime împotriva umanității și acte de genocid. Tot sub coordonarea sa, instanța a stabilit pentru prima dată vinovăția unui inculpat pentru instigare la masacru exclusiv pe baza propagandei și a discursului de ură.
„Istoria a demonstrat că o lume care funcționează în absența statului de drept este injustă, lipsită de înțelepciune și inumană. Prin urmare, judecătorii, cei care veghează asupra liniei fragile dintre ordine și haos, merită din plin aprecierea noastră. Însă astăzi, când aceiași judecători sunt sancționați, iar instituțiile pe care le reprezintă sunt atacate, avem nevoie de oameni curajoși, vizionari și hotărâți, calități pe care Navi Pillay le demonstrează în activitatea sa de magistrat”, mai adaugă Comitetul Nobel norvegian.
Donald Trump și-a dorit și Premiul Nobel pentru Pace 2025, dar l-a ratat și pe acela, fiind acordat venezuelenei Maria Corina Machado. Anul trecut, Maria Corina Machado i-a înmânat medalia de aur președintelui american, considerând că o merită, fără a primi însă în schimb sprijinul său politic.
