Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Fermierii români pierd și când recolta e bună. Marea țeapă din agricultură

Grâu
Grâu

Recolta de foto: recolta.eu[/caption]

Proiecţiile Ministerului Agriculturii (MADR) arată că, în 2013, România va avea o recoltă totală de 7 milioane de tone, cu 40% peste nivelul de anul trecut. La nivel global, recolta totală de grâu este estimată la 701 milioane de tone, în creştere cu 7% faţă de sezonul anterior. Astfel, cifrele arată că România revine în acest an pe harta marilor producători de grâu din lume, cu un procent din totalul producției mondiale.

Însă,  cei care au muncit pentru realizarea producţiei, fermierii, nu au nimic de câștigat. Asta pentru că preţul grâului de panificaţie a ajuns sub 700 de lei/tonă, cel mai scăzut nivel în comparaţie cu perioada similară din ultimii trei ani, după cum arată statistica oficială a MADR.

Intermediarii și procesatorii, principalii beneficiari

Fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, explică cine are de beneficiat de pe urma recoltei bogate.

"Prețul a evoluat, anul acesta, foarte prost pentru producători. A scăzut față de anul trecut cu 45%. De câștigat vor avea procesatorii. Întotdeauna producătorii pierd și procesatorii câștigă. Și consumatorul plătește.

Diferența de bani se duce pe filieră, la cei care comercializează cereale și la cei care prelucrează. Deci la panificație și la comercianți", a declarat Adrian Rădulescu pentru DC News.

Contează valoarea, nu producția

Marcel Cucu, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Brăila (APAB) arată de ce au de suferit producătorii, chiar dacă producția este una bună în acest an.

"Din cauza unei piețe haotice care domină agricultura României, noi suferim. O piață care se perpetuează de mulți ani de zile și care este la mâna unor «afaceriști», să nu le spun mai grav. Ei sunt bine organizați, bine coordonați, bine informați, inclusiv de la nivel guvernamental.

Greșeala este că nu se vorbește despre valoarea producției, ci se vorbește de cantitate. Inclusiv primul-ministru, care a ieșit de atâtea ori în public să spună că agricultura face și drege, își face un mare rău, pentru că pe el îl interesează cantitatea, nu valoarea. Deși PIB-ul înseamnă valoare, nu cantitate", a spus Marcel Cucu, pentru DC News.

Prețul, mai mic ca în Argentina

Producția e mare, prețul plătit producătorilor e mic. Acest lucru nu ar trebui resimțit pe piață? Nu ar trebui ca alimentele pe bază de grâu să fie ieftinite, l-am întrebat pe Marcel Cucu?

"Consumatorul nu resimte. Toate evoluțiile acestea se petrec pe filiera intermediară, între producătorul agricol și consumator. Spre exemplu: În Argentina, care este cel mai mare producător de floarea-soarelui, deci care poate să coordoneze piața mondială, prețul la floarea-soarelui este de 500 de dolari, adică aproximativ 380 de euro, pe tonă. La noi se oferă 380, dar de dolari, nu de euro, pe tonă. Porumbul, la majoritatea burselor serioase din Europa, este peste 200 de euro tona în acest moment. La noi a ajuns în jur de 100 de euro tona. Primim oferte de contractare cu 45-50 de bani kilogramul. Și pe Marea Neagră bursa are cu totul alt preț decât e pe piața noastră internă. Porumbul nostru ajunge pe această piață și se vinde la prețul de bursă, nu la prețul cu care este luat de la noi", a continuat vicepreședintele APAB.

Lipsa depozitelor, o problemă

"Problema este că noi nu avem unde să depozităm recolta, astfel că producătorii sunt nevoiți să vândă la prețul care li se oferă. Cu prețul de depozitare, producătorii au ajuns aproape de faliment, iar depozitarii i-au somat să scoată marfa din depozite", susține acesta.

"Eu am cerut dintotdeauna către Ministerul Agriculturii să stimuleze construcția de depozite de grupuri de producători. Soluția este construirea de spații de depozitare la îndemâna producătorilor agricoli. Noi în 23 de ani am desființat tot, în loc să restructurăm. Am distrus tot ce era făcut și se putea restructura. Ați mai auzit de vreun complex zootehnic care să fii rezistat după 90? Sunt câțiva producători agricoli care se laudă că au depozitele lor, dar ei ce reprezintă? Undeva la 10-15% din România. Cu 10-15% nu poți să dictezi în piața produselor agricole", a conchis Marcel Cucu.

2012, anul recordurilor negative

În 2012, în principal seceta, dar şi alte condiţii meteo nefavorabile manifestate în diferite zone ale lumii, au urcat preţul grâului la un nivel neatins din 2008, şi au crescut cotaţia porumbului la un maxim istoric. SUA, cel mai mare exportator de cereale din lume, a înregistrat cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani. Valul de căldură din Sudul şi Estul Europei a afectat grav recolta de cereale din regiune.

În UE, Rusia, Canada şi Australia au fost, de asemenea, condiţii meteo extreme. În numai două luni, respectiv din 22 iunie până la 21 august, preţul porumbului a crescut cu peste 50%, iar cel al grâului a avut, vara trecută, o evoluție similară. În cea de-a doua parte a anului 2012 s-au înregistrat corecţii importante ale cotaţiilor, dar, per ansamblul anului trecut, preţurile acestor cereale pe bursele internaţionale au crescut: grâul cu circa 17%, iar porumbul cu aproape 6%, arată o analiză Noble Securities.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitat[email protected]


nxt.22
YesMy