Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de fabricație din țară – dorește să aducă următoarele precizări cu privire la datele apărute în spațiul public la începutul lunii aprilie cu referire la piața farmaceutică din România:
- datele care arată că vânzările de medicamente din România ar fi atins 47,87 miliarde lei în 2017 indică probabil cifra de afaceri însumată a agenților economici care activează în domeniu – producători, distribuitori și farmacii - și nicidecum dimensiunea pieței de medicamente, neputând oferi prognoze asupra evoluției pe termen scurt;
- cifrele referitoare la profit, de 2,38 miliarde de lei reflectă probabil, la fel, profitul însumat al agenților economici. Eventual, specialiștii pot sesiza că rată media a profitului la cifrele prezentate este de sub 5%, adică sub nivelul majorității industriilor și serviciilor, indiferent de domeniul de activitate CAEN, demonstrând riscurile și lipsa de atractivitate pentru investiții în acest sector economic;
- în plus, datele financiare referitoare la producătorii industriali de medicamente din România includ o componentă de 25-80% exporturi, care nu are nici o legătură cu rulajul de medicamente din România;
- în realitate, piața farmaceutică din România a atins în 2017 circa 12 miliarde lei la preț de producător, o creștere de 4% față de anul precedent (date analiză de piață Cegedim), România aflându-se la coadă clasamentului UE în privința consumului pe cap de locuitor – asta nu înseamnă că românii sunt mai sănătoși, ci că au un acces precar la soluțiile terapeutice;
- cota de piață a producătorilor de medicamente din țară s-a redus dramatic în ultimii 10 ani, de la circa 40% în 2006 la aproximativ 23% în 2016;
- alocarea bugetară pentru decontarea de medicamente a fost în 2017 de 6 miliarde lei, adică de sub 75 de Euro pe cap de locuitor, reprezentând cea mai mică alocare din UE. Această alocare este nemodificată încă din 2011, deși necesarul de medicamente este de circa 8 miliarde lei. Restul de până la cele 12 miliarde lei sunt plătite din buzunar de către pacienți și de producătorii de medicamente prin taxa clawback;
- prețurile la medicamente sunt înghețate încă din 2015 în România la cel mai mic nivel din UE, din care se scade și valoarea unei taxe clawback de 25%, care a făcut să dispară în ultimii 3 ani peste 2000 de medicamente ieftine. Pacienții sunt obligați să cumpere echivalentul mai scump, având astfel senzația că prețurile medicamentelor au crescut;
[citeste si]
- piața medicamentelor fără prescripție medicală (OTC) și a suplimentelor este de aproximativ 25% din piața totală, mult sub media europeană, unde atinge 35-45% - asta arată că și la acest capitol consumul românilor este pe ultimele locuri din UE, tot din cauza accesului insuficient la soluții alternative de tratament și îngrijire, precizează Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER.
Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
