Mesaj de la Buxelles: Domnule președinte Iohannis, interesele României trebuie să primeze, în orice situație!

Eurodeputatul PSD Doru Frunzulică, susține că recentele acțiuni ale președintelui Klaus Iohannis ”sunt parte a unei încercări de mistificare, de falsificare a adevărului, o încercare de inducere în eroare a cetățenilor români și europeni”.

Corespondență de la eurodeputatul PSD Doru Frunzulică, din Parlamentul European Strasbourg.

”După cum bine toată lumea cunoaște, anul 2019 aduce România în centrul deciziilor la nivel european. Țara noastră a preluat pentru prima dată președinția Consiliului Uniunii Europene.

Un mandat foarte important, preluat în numele României de Guvernul său, în frunte cu prim-ministrul, Dna Viorica Dăncilă.

Ce fac în acest timp reprezentanții Partidului Popular European (PPE) ?

Domnul Joseph Daul, președintele PPE, pe 15 ianuarie a.c. scrie că președintele Klaus Iohannis „va conduce excelent președinția Consiliului UE”, ignorând complet Guvernul României. În același timp, la sfârșitul lui decembrie, cancelarul austriac Sebastian Kurz (președintele Partidului Popular Austriac, de dreapta) a predat simbolic președinția Consiliului UE domnului Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. Au mai fost și alți reprezentanți ai popularilor europeni, adversarii politici ai social democraților, care au susținut rolul important al președintelui României în conducerea Consiliului UE.

Nimic mai fals, declarații fără nici o susținere politică și juridică. Toate acestea, inclusiv reuniunea recentă a președintelui României, la București, cu Colegiul Comisarilor Europeni, condus de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sunt parte a unei încercări de mistificare, de falsificare a adevărului, o încercare de inducere în eroare a cetățenilor români și europeni privind instituția care are realele atribuții și competențe în exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene. În realitate, acesta este Guvernul României condus de prim-ministrul său.

Consiliul UE, potrivit tratatelor Uniunii Europene, reprezintă guvernele statelor membre, având ca membri pe miniștrii din fiecare țară a Uniunii.

Miniștrii din statele membre ale UE se reunesc în cadrul Consiliului, pentru a discuta, modifica și adopta acte legislative și pentru a coordona politici ale UE, la indicațiile Consiliului European. Ei sunt abilitați de prim-ministrul țării respective, să angajeze guvernele lor în îndeplinirea acțiunilor asupra cărora s-a convenit.

Tocmai de aceea, marți, 15 ianuarie 2019, a fost invitat să prezinte prioritățile președinției României a Consiliului UE, prim-ministrul Guvernului Dna Viorica Dăncilă. Aceasta a avut intervenții de excepție, atât în plenul Parlamentului European cât și în cadrul reuniunii grupului S&D. Alocuțiunile și răspunsurile la întrebări au fost la obiect, demne, echilibrate, pro-europene, care s-au axat pe principalele obiective ale UE pentru perioada următoare, subliniindu-se și faptul că apărarea și promovarea drepturilor și libertăților românilor în spațiul european reprezintă, mereu o prioritate a Guvernului actual al României.

Citește și: Viorica Dăncilă, discurs în plenul Parlamentului European: "Vă rog să nu plecați cu o idee preconcepută"

Trebuie remarcat faptul că prioritățile președinției României  a Consiliului UE - axate pe coeziune și valori comune, nediscriminare, unitate și solidaritate, siguranța cetățenilor și consolidarea Europei ca vector global, au fost apreciate de eurodeputații prezenți la dezbaterile pe acest subiect din Forumul European. Trebuie spus însă un lucru: în discuții între eurodeputați, la sesiunea actuală a Parlamentului European de la Strasbourg, a apărut din nou subiectul reprezentării statelor UE la Consiliul European.

Consiliul European, care este format din șefi de stat și de guvern din țările membre, ce stabilește prioritățile politice ale UE tratează, în general, chestiuni complexe și sensibile care nu pot fi soluționate la niveluri mai joase de cooperare interguvernamentală. Acesta se adresează Consiliului UE pentru diferite subiecte, cere Comisiei Europene să elaboreze propuneri de acțiune, etc.

Pe perioada președinției unui stat membru a Consiliului UE, cum este acum cazul României, orientările și domeniile prioritare stabilite de Consiliul European, care necesită acțiune și atenție din partea UE, capătă o importanță mărită, deoarece, în funcție de acestea Consiliul UE negociază și adoptă legislația UE, împreună cu Parlamentul European, elaborează politica externă și de securitate a UE, încheie acorduri între UE și alte state sau organizații internaționale. Tocmai de aceea pe perioada președinției României a Consiliului UE, țara noastră ar trebui reprezentată la Consiliul European de prim-ministrul român. Este în interesul major al României! Din păcate, există o Decizie din anul 2012 a Curții Constituționale potrivit căreia Președintele României participă la reuniunile Consiliului European. Această atribuție poate fi însă delegată de către președinte, în mod expres, prim-ministrului.

Este momentul ca președintele actual al României să înțeleagă că interesele țării sunt mai presus de orice și că trebuie să primeze în orice situație, indiferent că este an electoral sau nu!

Decizia Curții Constituționale din 2012, din nefericire, nu duce la promovarea colaborării între președinte și prim-ministru, este neechilibrată și nu ține cont de interesele generale ale României. La Consiliul European, din statele membre, participă, de regulă, 24 de prim-miniștri și doar 4 președinți de stat - din  Franța, Lituania, Cipru și România. Dar, din analiza constituției celor patru state, rezultă clar că președintele României are cele mai puține prerogative și atribuții în comparație cu președinții celorlalte trei țări.

Postul de președinte al Franței este foarte puternic, acesta împărțind șefia guvernului cu prim-ministrul.

În Cipru, președintele are o putere considerabilă, el fiind nu numai șeful statului dar și șeful executivului - în nici o altă țară membră a UE președintele nu are atât de multă putere ca în Cipru. În Lituania, președintele țării are mai multe prerogative și atribuții decât președintele României, potrivit constituției acestui stat.

România, potrivit constituției actuale, se află între o republică semi-prezidențială și una parlamentară. Tocmai din acest motiv, o hotărâre echilibrată a Curții Constituționale din 2012, ar fi trebuit să permită participarea președintelui sau a prim-ministrului la reuniunile Consiliului European, în funcție de agenda reuniunilor instituției. Din păcate, hotărârea Curții Constituționale a complicat relațiile instituționale dintre președinte și prim-ministru. Cu toate acestea, și în actualele condiții președintele României poate delega această atribuție premierului. Să ne exprimăm încrederea (nu speranța!) că, analizând importanța momentului pentru țara noastră și luând în considerare interesele României, președintele va lua decizia corectă!

Citește și: BREXIT. Dăncilă, anunț pentru români

Tot referitor la președintele nostru, la Strasbourg, mai mulți eurodeputați, din mai multe state membre, încă mai așteaptă răspunsurile la întrebările adresate președintelui Iohannis, atunci când, pe 23 octombrie 2018, acesta a avut o intervenție în Parlamentul European, privind viitorul Uniunii Europene.

La sfârșitul sesiunii de întrebări, președintele a declarat în plenul Forumului European că fiecare deputat va primi răspuns în scris la întrebarea adresată.

Deocamdată acest lucru nu s-a întâmplat, dar probabil durează mai mult redactarea răspunsurilor! Ne exprimăm încrederea, că până la urmă, răspunsurile președintelui Iohannis vor ajunge la deputații europeni...într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat.” transmite eurodeputatul Doru Frunzulică.

Intertitlurile și sublinierile aparțin redacției


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.28