Românii simt tot mai puternic efectele crizelor suprapuse, iar problemele din energie și de pe piața combustibililor vor avea consecințe în lanț asupra economiei și agriculturii, avertizează Bogdan Hossu.
Bogdan Hossu, preşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a vorbit despre efectele crizelor suprapuse asupra economiei și a spus că problemele legate de combustibil și energie cad în cascadă și afectează inclusiv agricultura. Potrivit acestuia, măsurile pentru reducerea deficitului au afectat funcționarea economiei pe termen mediu.
Video:
Întrebat dacă românilor le-a ajuns cuțitul la os, acesta a răspuns că o astfel de situație ar fi trebuit să ducă la o reacție puternică din partea oamenilor.
„Vorbeați despre crize suprapuse. Care sunt efectele acestora asupra economiei, asupra salariaților, asupra pensionarilor? Le-a ajuns românilor cuțitul la os?”, a întrebat Mihai Ciobanu.
„Dacă mă întrebați pe mine despre „cuțitul la os”, în sistemul tipic românesc, „cuțitul la os” trebuie să aibă ca și concluzie o explozie a mămăligii, ca să spun așa.
Practic, efectele sunt negative pe toată linia. Aparent am rezolvat problema deficitului excesiv, dar în același timp am băgat economia românească într-o incapacitate de funcționare normală pe termen mediu cel puțin, dacă se vor lua măsurile de corecție necesare legate de diferitele crize.
În plus, sunt crize care cad în cascadă. Criza combustibilului, în principal a dieselului, nu a benzinei - pentru că marea majoritate a utilajelor agricole, cât și transporturile comerciale sunt pe bază de combustibil diesel, nu pe baza de benzină - rezultatul este că, pe termen mediu-scurt, vom avea criză în agricultură. Adică combustibilul are efect în agricultură.
La asta se adaugă problema energiei, care nu e rezolvată din 2021 până în prezent și care se acumulează în timp, la care trebuie să recunoaștem și modalitatea de gândire a antreprenorilor români, a cetățenilor, în general, care sunt pe un profil de țăran, dar nu în sensul peiorativ al cuvântului, ci în sensul în care el are experiență acumulată în timpul vieții sale, care merge pe un ciclu cam anual și nu încearcă experiențe noi care nu este sigur că vor da rezultate”, a spus Bogdan Hossu.
Bogdan Hossu: Schimbările trebuie introduse treptat și explicate
Bogdan Hossu a spus că schimbările trebuie introduse treptat, după ce sunt explicate și testate și a dat exemplul tichetelor de masă.
„Vă dau un exemplu pragmatic legat de acest lucru. Am introdus în anul 2000 tichetele de masă. Erau contingentate ca să nu dereglementeze sistemul economic, bugetul de stat. În primă fază, având relația cu sindicatele din diferite întreprinderi mari, ne rugam noi de liderii de sindicat să introducă tichetele.
În momentul în care au văzut la o fabrică vecină tichetele, mecanismul, beneficiile și satisfacția lucrătorilor din acea întreprindere, făceau ei presiuni asupra noastră ca să-i băgăm în contingent. Peste doi ani de zile s-a rezolvat, că s-a liberalizat, dar asta arată că schimbările nu se pot face brusc. Schimbările trebuie explicate, discutate, dezbătute și făcute elemente-pilot tocmai ca lumea să vadă că, de fapt, ceea ce se încearcă nu este un experiment negativ, ci un experiment pozitiv. Decidenții politici nu au înțeles acest lucru”, a spus Bogdan Hossu.
„O reformă fiscală nu se face peste noapte”
Bogdan Hossu a vorbit despre reforma fiscală și a explicat că este nevoie de o dezbatere publică între susținătorii cotei unice și cei ai cotei diferențiate.
El a spus că orice reformă trebuie explicată și introdusă treptat, deoarece lipsa de înțelegere a avantajelor și dezavantajelor poate duce la respingerea schimbării.
„Vă dau un alt exemplu. Una dintre dezbaterile naționale mari și la presiunea tuturor instituțiilor din exterior, atât a instituțiilor Bretton Woods, Fondului Monetar și Băncii Mondiale, cât și a Comisiei Europene, este politica fiscală.
Politica fiscală este problema între două mecanisme: cota unică sau cota diferențiată. Este clar că trebuie o dezbatere publică pro și contra, că o să fie susținători de o parte și de alta, cu exemple, dar lucrurile trebuie explicate. O reformă fiscală nu se face peste noapte. Adică cei care fac pot să aibă perfectă dreptate, dar faptul că lumea nu înțelege, va duce la respingerea reformei.
Eu dau exemplu cu reforma fiscală, dar e valabilă pentru orice, pentru că neavând capacitatea să înțeleagă avantajele și dezavantajele, costurile și reducerile de costuri care sunt într-o anumită reformă, în momentul respectiv, tendința este de a rejecta orice tendință de a schimba ceva. E preferabil să mergi pe vechea variantă”, a spus Bogdan Hossu la DC News.
