Avocatul spune că, prin decret, s-a încălcat Constituția când s-a restrâns exercițiul unui număr de 8 drepturi și libertăți fundamentale: libera circulație, dreptul la viață intimă, familială și privată, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la învățătură, libertatea întrunirilor, dreptul la grevă și libertatea economică.
În expunerea sa, Winzer vrea să arate că restrângerea exercițiului acestor drepturi se putea face doar prin lege
De asemenea, oferind exemple concrete, acesta semnalează următoarea problemă: aceea că tot prin decret se derogă de la anumite legi (un exemplu concret oferit de avocat: "potrivit dispozițiilor art. 31 din Capitolul V (Domeniul sănătății) din Anexa nr. 1, "în cazul achiziției de medicamente de către unitățile sanitare pentru tratarea pacienților cu COVID-19, prețurile medicamentelor POT DEPĂȘI prețurile maximale aprobate de Ministerul Sănătății").
"Problema în sine NU este însă reprezentată de însăși restrângerea pe teritoriul României a exercițiului celor 8 (opt) drepturi și libertăți fundamentale în contextul pandemiei de COVID-19 (ea pare a avea o aparență de legitimitate, în raport de principiul proporționalității sus-enunțat - deși NU foarte clar enunțată și fundamentată!), ci de realizarea restrângerii printr-un ACT ADMINISTRATIV care NU este lege/NU are forță de lege și care stabilește, prin el însuși, reglementări PRIMARE (deși Președintele nu are competența legală de a legifera!)", arată Cristian Winzer în materialul trimis Avocatului Poporului.
"Este adevărat că potrivit, dispozițiilor art. 14 din O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, decretul emis de Președinte trebuie să PREVADĂ și "drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele PREVEDERILOR CONSTITUȚIONALE și ale art. 4 din prezenta ordonanță de urgență.
Voința legiuitorului trebuie interpretată însă strict în raport de necesitatea INDICĂRII/INDIVIDUALIZĂRII in concreto în cuprinsul decretului a drepturilor și libertăților fundamentale al căror exercițiu se restrânge, iar NU al însăși restrângerii exercițiului lor prin intermediul unor măsuri efective stabilite prin chiar decretul emis de Președinte (demers posibil NUMAI prin LEGE!)", spune Winzer.
Referindu-se la decretele de instituire și de prelungire a stării de urgență pe teritoriul României, avocatul explică foarte clar că acestea "sunt acte juridice ale Președintelui, adoptate în exercitarea atribuțiilor mandatului constituțional", care "NU au putere/forță de lege, NU conțin și NU pot conține norme de reglementare primară, NU pot afecta drepturi și libertăți fundamentale prevăzute, protejate și garantate de Constituție, după cum NU pot institui derogări de la lege."
Invocând multiple decizii ale CCR, avocatul mai spune: "Dreptul constituțional exclusiv al Președintelui este DOAR acela de a institui/prelungi starea de urgență, solicitând Parlamentului încuviințarea acestei măsuri (art. 93 alin. (1) din Constituție), iar NU și acela de a LEGIFERA, stabilind/instituind pe durata stării de urgență măsuri concrete de restrângere a exercițiului unor drepturi fundamentale!”
CITIȚI AICI PETIȚIA.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
