Zahărul este "secretul" cartofilor prăjiți perfect crocanți, cu interiorul moale. Dar nu este vorba despre zahărul alb, pe care toată lumea îl cunoaște, ci siropul de dextroză, atât de periculos pentru sănătate și motivul pentru care ne îngrășăm.
Potrivit studiilor, siropul de dextroză folosit fără discernământ în produsele alimentare și consumul excesiv al alimentelor de acest tip, care creează dependență, au dus la explozia cazurilor de obezitate, diabet, boli de inimă, de ficat și infertilitate în ultimii zeci de ani.
În plus, pe lângă siropul de dextroză, mai vorbim și despre pirofosfat disodic, un aditiv folosit în baia de ulei în care sunt prăjiți cartofii și care consumat în exces duce la demineralizarea oaselor, dezechilibre metabolice și probleme de ordin digestiv.
Prin ce proces tehnologic trec cartofii prăjiți pentru a ajunge la rezultatul dorit de sute de milioane de papile gustative
Potrivit abcnews.com, citat de csid.ro cartofii prăjiți pe care îi devorăm cu atâta poftă alături de un hamburger gigantic și un suc răcoritor sunt, în opinia medicilor, boală sigură.
Pasul 1: Curățare, tăiere, blanșare
Cartofii sunt curățați de coajă, apoi tăiați la aceeași dimensiune cu ajutorul unui robot. După care urmează blanșarea, adică imersarea cartofilor tăiați în apă fiartă timp de câteva secunde.
Acest proces este efectuat cu scopul înlăturării excesului de zaharuri naturale din cartofi, dar și pentru a menține culoarea galbenă a acestora. Totodată, blanșare previne înmuierea cartofilor și menține textura acestora în interior, care este moale și pufoasă, asemănătoare cartofilor la cuptor.
Pasul 2: Tratamentul cu aditivi
Acesta este cel mai nenatural pas în producția cartofilor prăjiți, care constă în scăldarea acestora într-un amestec de sirop de dextroză și pirofosfat disodic.
Dextroza ajută la căpătarea culorii aurii atât de ușor de recunoscut și creează dependență prin gustul său dulce, iar celălalt ingredient previne decolorarea cartofilor când sunt prăjiți. Dacă nu s-ar folosi pirofosfat disodic, cartofii ar căpăta o tentă de gri sau verde.
Pasul 3: Uscarea și prăjirea rapidă într-un mix de grăsimi
Urmează etapa în care cartofii sunt uscați într-o cuvă imensă, apoi prăjiți parțial pentru a căpăta crusta crocantă. Problema este că uleiul folosit la prăjire nu este deloc sănătos.
Acesta constă de fapt într-un mix format din ulei de canola, ulei de soia și ulei de soia hidrogenat, precum și arome „naturale” derivate din grăsime de vită, plus făină, acid citric, derivați din lapte și dimetilpolisiloxan.
Toate aceste ingrediente, împreună, au rolul de a potența gustul, de a reduce formarea spumei la suprafața uleiului de gătit, de a preveni lipirea cartofilor între ei, precum și de a crește termenul de valabilitate (de consum) al cartofilor.
Pasul 4: Congelarea rapidă și livrarea
După acest pas urmează congelarea rapidă a cartofilor pre-prăjiți, care sunt ambalați în pungi de plastic și livrați la restaurantele care, la rândul lor, îi vor prăji în baie de ulei.
Pasul 5: Prăjirea în baie de ulei în restaurant
Când faci comanda la restaurant, cartofii care au parcurs toate etapele de mai sus trec prin ultimul pas, și anume prăjirea în baie de ulei. De cele mai multe ori se folosește un mix de uleiuri (canola, porumb, soia), plus un aditiv numit terţbutilhidrochinonă (TBHQ), care previne râncezirea cartofilor.
După ce cartofii prăjiți sfârâie în friteuza plină de ulei încins, aceștia sunt presărați cu sare și serviți clientului final.
O porție de 100 de grame din aceste „delicatese” conține peste 300 de calorii. Dacă le adaugi acestora un hamburger XXL și un pahar mare cu suc, totalul ajunge undeva spre 1.000 de calorii lejer. Cam câte calorii ar trebui să consumi o zi întreagă dacă vrei să slăbești, dar cu aport nutritiv aproape zero.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
