Potrivit pilotului Cezar Osiceanu, faimoasa etichetă „Made in USA“, odinioară simbol al calității indiscutabile, trece printr-o criză de imagine și de siguranță.
Aviația “Made in USA”?!, de Cezar Osiceanu:
Celebra inscripționare “Made in…” a reprezentat de la nașterea ei și până astăzi, concomitent atât cea mai bună reclamă cat și o puternică contrareclamă pentru o țară!
Faima produselor și gloria țării de origine au plecat de la această mică sintagmă inscripționată pe produs și în mentalul general s-au creat dincolo de orice reclamă o imagine greu de zdruncinat, modificat sau șters!
Made in …!
Până de curând când spuneai Made în USA te și gândeai la o super calitate generală, când citeai Made in Germany aveai creată în minte o calitate nemțească a lucrului bine făcut iar când auzeai Made in China sau Turkey era clar ca produsele erau de calitate proasta, copiate după cele originale, etc
Până de curând!
Aviația made in ….!
Frații Wright au fost americani ca să o luăm cu începuturile aviației așa ca imaginea industriei aeronautice americane are de la ce pleca!
Produsele aeronauticii americane au fost și sunt în vârful industriei de profil iar eticheta “Made in USA” a făcut istorie doar ca ….
Doar ca totul se schimba în viața, în industrie, în aviație, în orice nu-i așa?
De curând Administrația Federală a Aviației din SUA - FAA a anunțat că toate companiile aeriene care operează avioane de tip Boeing 777 echipate cu motoare americane de tip Pratt & Whitney PW4000 sunt obligate a modifica nacelele motoarelor în perioada următoare.
Decizia a trebuit a fi luată în urma unei defecțiuni dramatice a motorului care a scos la iveală extrem de multe puncte slabe care vizează modul în care nacela, capota ventilatorului, structurile de admisie și componentele carcasei motorului au reacționat în timpul unui eveniment de defectare necontrolată a unei pale a ventilatorului acestuia.
Cu toate ca aeronava implicata in aceasta situatie mai sus descrisa a reușit sa aterizeze în siguranță, separarea marilor părți ale capotei a indicat și evidențiat vulnerabilități majore care obligă la un proces imediat de reproiectare integrată, și nu la unul de remedieri izolate.
Primele victime!
Când vorbim de siguranța zborului ne gândim ca sintagma “Safety first” ar trebui sa fie primordială în fața celei “Money first”! Ar trebui!
Primele victime ale deciziei FAA sunt flotele de avioane Boeing 777-200 și apoi orice alt avion echipat cu motoare americane de tip Pratt & Whitney PW4000
Doar ca …!
Doar ca la fel ca la Campionatul Mondial de fotbal unde Donald Trump a intervenit pe la lângă șeful FIFA pentru ștergerea cartonașului roșu dat unui jucător american vital naționalei USA, și FAA a procedat oarecum la fel!
Adică a prelungit până în 2033 termenul limită de conformare cu directivele sale de obligare la reproiectarea nacelei motoarelor respective motivând ca proiectul de reenginering este mult mai complicat decât se anticipase inițial.
În acest fel FAA a permis retragerea treptată și fără scandal (dacă nu se mai întâmplă vreun accident din nou) a unor flote întregi de avioane echipate cu aceste motoare
Este evident faptul ca urmare a unor presiuni politice FAA, a acceptat prelungirea dată motivând ca prin respectarea calendarului inițial ce prevedea anul 2028 ca punct final, ar fi putut scoate simultan din serviciu prea multe aeronave, creând deficite de capacitate în perioadele cu cerere mare de pasageri.
Această concluzie economică completată și de situația catastrofica a lanțului de aprovizionare de la Boeing (ieșit dintr-o grevă generală anul trecut) și a lipsei spațiilor și personalului tehnic a fost pusă astfel în fața condiției de siguranță ce ar fi obligat companiile aeriene să accelereze un program pe care industria nu are în prezent capacitatea de a il crea, pune în practică și mai ales finaliza eficient.
Principala victimă este însă Maria Sa, Pasagerul!
Iar aici avem două aspecte și anume cel al efectelor asupra siguranței zborului și cel asupra timpului, costurilor, etc legate de zbor.
Cazul ce a stat la baza declanșării acestor măsuri poate fi completat și cu cel petrecut acum două zile cu avionul companiei low cost Ryanair când o paletă a fan-ului motorului a spart un hublou pe unde a fost aspirat pe jumătate un pasager!
În a doua situație cu toate ca în mod imediat pasagerii pot să nu observe, faptul ca prin indisponibilizarea acestei flote efectele ei se produc întârzieri, anulări de zboruri, modificări de prag și preț,
Și dacă tot vorbim de victime atunci în mod evident aici se încadrează și piloții acestor avioane! Sindicatul piloților americani ALPA care reprezintă peste o sută de mii de piloți de pe continentul nord-american, s-a opus prelungirii date de FAA.
Motivul principal invocat de către piloti fiind acela că prelungirea până în 2033 a perioadei de implementare va permite ca aeronavele să funcționeze mai mult timp fără aceste modificări special concepute pentru a îmbunătăți siguranța zborurilor. Dealtfel, din perspectiva piloților, provocările inginerești, lanțul deficitar de aprovizionare și deficitul de mentenanță nu elimină problema de siguranță identificată după incidentul zborului 328 al United Airlines
România și Boeing
Ceausescu a creat de la zero o industrie aeronautica capabilă sa producă, sa repare și sa vândă avioane și elicoptere civile și militare, grație unor eforturi uriașe.
Însuși contractul fabulos încheiat cu Boeing in 1988 recunoștea acest statut și oferea posibilitatea ca fabrica de la Băneasa să execute reparații la avioanele Boeing 707 și 737.
După 1990 grație “inteligenței” politice și economice a celor ce au condus și conduc țara, fabrica de la Băneasa, actuala ROMAERO, mai are doar 100 de angajați specializați și vreo 300 de angajați TESA, fiind în curs de preluare mascată de către ungurii de la Wizzair grație măsurilor guvernului Bolojan!
Aceasta în condițiile în care Facilitățile de mentenanță grea din întreaga lume continuă să nu pate face față unei cereri fără precedent, deoarece companiile aeriene -din dorința de maximizare a profitului în principal, mențin la zbor aeronavele mai vechi cu mult mai mult decât era planificat inițial.
În plus se constată la nivel mondial o criză a spațiilor de întreținere pentru avioanele cu fuselaj lat (hangare precum cele de la ROMAERO) coroborata cu o lipsa a tehnicienilor calificați, a componentelor de schimb și a capacităților de reparații specializate ceea a condus la timpi lungi de așteptare chiar și pentru reviziile de rutină
Concluzii?
Pe unele le trag cititorii, pe altele …!
Dar totuși haideți să încercăm să deslușim câteva concluzii împreună
O primă concluzie este cea de genul “Interesul poartă fesul!” pentru ca FAA nu poate da în propriul producător american impunându-i măsuri drastice (a se vedea cazurile MAX-urilor mai ales).
O a doua concluzie este cea de tipul “mai ieftin este să tai avionul decât să îl refaci!”
Pentru ca in cazul nostru flotele de avioane implicate și care aparțin în principal companiilor United Airlines, Japan Airlines, Korean Airlines etc au avioanele echipate cu aceste motoare cu o vârstă și perioade de exploatare ce ar permite retragerea lor cu costuri mai mici decât cele legate de modificările cerute de FAA.
Ca să ne putem face o idee asupra costului estimat la nivel mondial al finalizării modificărilor necesare, acesta ar fi cuprins între 500 și 750 de milioane de dolari, ceea ce trebuie să recunoaștem cinstit ca ar fi o investiție enormă pentru o flotă de aeronave îmbătrânite și aflată într-un proces continuu de scădere.
“Vara sanie și iarna car, face omul gospodar!” Aceasta deoarece în mod evident toate aceste probleme și blocaje de întreținere și aprovizionare sunt la fel de scumpe și dificile ca și reengineeringul lor. De aceea măsura trimiterii la Cimitirul avioanelor din deșertul american din California unde avioanele respective să devină sursă de piese de schimb pentru alte avioane este o măsură bună de reducere a costurilor operatorilor aerieni de astfel de avioane
Și vorba englezului “the least but not the last” (ultimul dar nu cel de pe urma) rămâne dilema caprei raportată la sintagmele aviației și ale lui Boeing: “Safety first” și “Money first” : “eu sunt animal sau …. poziție!”
Acest articol reprezintă o opinie a pilotului Cezar Osiceanu!
