Cristian Bușoi a respins informațiile potrivit cărora România ar fi furnizat gratuit energie electrică Republicii Moldova sau Ucrainei și a calificat aceste afirmații drept „falsă propagandă”. Potrivit acestuia, energia este exportată „la prețurile pieței”.
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a vorbit despre criza energetică și a explicat că România nu furnizează gratuit energie Republicii Moldova și nici Ucrainei.
„Nu am dat niciodată energie gratis Moldovei sau Ucrainei. Am dat energie la prețul pieței. Întotdeauna la prețul pieței”, a spus secretarul de stat.
Cristian Bușoi a explicat că „lucrurile acestea s-au explicat și s-au spus de mult. Ele amplifică o anumită retorică din zona domnului Georgescu, din zona partidelor extremiste”.
„Am mai avut ocazia să vorbesc de-a lungul momentelor tensionate ale anului 2024-2025. Și atunci, în preajma alegerilor prezidențiale, a fost această falsă propagandă că am dat electricitate gratis Ucrainei și Republicii Moldova. Nu, o dăm la prețurile pieței”, a adăugat el.
Acesta a mai spus că, în cazul unei crize energetice, exporturile pot fi limitate sau oprite.
„Dacă, cumva am fi într-o situație de criză, chiar și la prețurile pieței, exporturile ar fi limitate sau chiar oprite. Știți prevederile din hotărârea de guvern. Lucrul acesta (n.r. exportul de energie gratis) nu se întâmplă și, evident, nu se va întâmpla nici în continuare”, a spus Cristian Bușoi la Antena 3 CNN.
Energia eoliană reduce presiunea pe importuri. Prognoze bune pentru zilele următoare
Energia eoliană contează şi este importantă pentru că pune o presiune mai mică pe importuri, iar prognozele sunt bune şi pentru zilele următoare, a declarat, joi, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Buşoi.
"Într-adevăr, aseară (miercuri - n.r.) a contat foarte mult energia eoliană. Avem prognoze bune şi pentru zilele următoare şi pentru acest weekend, o medie de 500 de megawaţi, cu o creştere chiar peste 1.000, la un minim de 100. Important este că (energia eoliană - n.r.) va compensa într-o bună măsură, cel puţin pentru astăzi şi mâine. În weekend, în general, lucrurile sunt mai calme şi importurile au fost mai scăzute chiar şi în weekend-urile trecute destul de călduroase. Lucrul acesta este important pentru că pune o presiune şi mai mică pe importuri. (...) Cel puţin în ceea ce priveşte seara trecută, lucrurile au stat destul de bine. Evident, aseară încă funcţiona Unitatea doi de la Cernavodă, dar importul a fost mai scăzut decât era prognozat", a precizat secretarul de stat, la Digi24.
Întrebat dacă Ministerul Energiei are o estimare a contribuţiei prosumatorilor în Sistemul Energetic Naţional, mai ales în perioadele de criză, Buşoi a explicat că nu se pot face cu exactitate măsurători.
"E foarte dificil să facem prognoze. Sistemul Energetic Naţional nu poate măsura cu exactitate. Aseară, vârful de sarcină a fost de 7.000 de megawaţi, cu valori de circa 300 de megawaţi mai mici decât prognoza de consum. Dispecerul Energetic Naţional are o prognoză de consum, evident, ia în calcul toate anunţurile legate de reducerea de consum, cum ar fi în zona marilor consumatori. Aceşti 300 de megawaţi sunt reducerile voluntare, în principal, din zona populaţiei, din zona rezidenţială, dar nu prosumatorii, atenţie!", a menţionat secretarul de stat.
Potrivit acestuia, ar putea exista, în viitor, recompense nu numai pentru prosumatorii care au baterii şi care furnizează energie la orele serii, ci şi pentru toţi consumatorii care consumă energie responsabil.
"Acest lucru ar trebui să se întâmple (recompensarea consumatorilor responsabili - n.r.). Una dintre direcţiile de acţiune pe care premierul, care este şi ministru interimar al energiei, a dat-o foarte clar este să accelerăm partea de contorizare inteligentă. Sigur, în ceea ce priveşte prosumatorii, lucrul acesta se întâmplă, se poate vedea exact pe ore, pe minute. Acest gen de comportament şi de consum responsabil prin recompense ar trebui să se extindă către toţi consumatorii. Deja cu marii distribuitori am pornit un apel de proiecte finanţat din fondul de modernizare. În ceea ce priveşte acest gen de recompensă către prosumatori, care îşi pot încărca bateriile în jurul prânzului şi pot descărca seara, reducând presiunea pe Sistemul Energetic Naţional, este un lucru foarte bun", a afirmat Cristian Buşoi.
România, sub presiune în sectorul energetic
Nuclearelectrica a început manevrele pentru oprirea controlată a Unităţii 2 a CNE Cernavodă joi dimineaţa, a anunţat compania, printr-un comunicat transmis Bursei de la Bucureşti. Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării.
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe şi utilizează uraniu natural drept combustibil şi apa grea ca moderator şi agent de răcire. Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.
Miercuri seara, Ministerul Energiei a anunţat că Sistemul Electroenergetic Naţional dispune de mai multe resurse pentru acoperirea deficitului de producţie rezultat din oprirea Unităţii 2 de la Cernavodă, printre care producţia eoliană, Grupul energetic Rovinari 4 şi producţia hidro.
Totodată, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune de o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, care să permită importuri de energie electrică. Toţi operatorii de transport şi sistem din Europa cunosc situaţia de criză energetică regională şi se coordonează pentru asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică pentru toate sistemele energetice afectate de condiţiile meteorologice, a mai precizat ministerul de resort.
În aceste condiţii, Ministerul Energiei a menţinut apelul la un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00, pentru reducerea presiunii asupra sistemului în orele de vârf.
