Simpozionul de istorie recentă a fost organizat de Asociaţia CulturEst, în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani. 'Este un fapt istoric prin curajul protestului, ceea ce se cunoaşte mai puţin de tineretul de astăzi. În primul rând trebuie să arătăm, să punem tonurile pe care le ridică protestul lui în corpusul acestui dosar de urmărire informativă pentru un elev, adică dreptate socială, ceea ce era un concept nu tocmai generic pentru el.
El cerea o justiţie între cetăţeni. El vedea că este o societate cu mai multe viteze, i-am spune astăzi, cu oameni de la Securitate, cu oameni de la partid care aveau privilegiile inerente şi erau sistemice, numai că nu se devoalau public. Pe de altă parte, chestiunea libertăţii, dreptul la exprimare, care era de impact. Să nu uităm că aici la Botoşani au fost 5.000 de înscrisuri cu caracter duşmănos împotriva regimului, pe ziduri, pe locuri publice de vizibilitate, ceea ce pentru un oraş de factura Botoşaniului era incredibil de masiv în termeni de comunicare şi de contestare a regimului', a afirmat preşedintele CNSAS, Constantin Buchet.
Acesta susţine că în acest caz Securitatea a fost o maşinărie sistemică care a urmărit un copil. Fostul elev al Colegiului Naţional 'A.T. Laurian' a scris, în noaptea din 12 spre 13 septembrie 1981, pe peretele Comitetului Judeţean PCR Botoşani cu cretă albastră o serie de lozinci anticomuniste. Ulterior, el a fost supus unor anchete în subsolul clădirii Securităţii, murind în 1983 de leucemie. Elevul Mugur Călinescu a fost deshumat la 32 de ani de la moartea sa, în cadrul unei anchete derulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
