În primul rând, este esențial să înțelegem că zațul de cafea este total diferit de cafeaua macinată nepreparată. După ce prepari cafeaua, apa fierbinte elimină cea mai mare parte a cofeinei și acidității din zaț. De exemplu, 250 de grame de cafea proaspăt măcinată conțin aproximativ 95 de miligrame de cofeină, în timp ce aceeași cantitate de zaț mai păstrează doar între 1 și 8 miligrame. Această diferență contează, mai ales pentru sol și pentru plantele sensibile la cafeină.
Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care grădinarii începători o fac este aplicarea zațului direct pe răsaduri. Deși pare o soluție naturală și accesibilă pentru a le stimula creșterea, efectul este adesea invers. Zațul poate inhiba dezvoltarea rădăcinilor tinere și încetini considerabil ritmul de creștere al plantelor fragile. Tocmai de aceea, este recomandat să folosești zațul doar în cazul plantelor mature, bine dezvoltate, care au deja un sistem radicular stabil.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că zațul de cafea poate influența nivelul pH-ului solului. În cantități mari, acesta contribuie la acidifierea solului, ceea ce poate dăuna grav plantelor care preferă un mediu alcalin. Plantele acidofile, cum sunt azaleele, hortensiile sau afinul, pot beneficia de acest aport, însă alte specii ar putea suferi. Prin urmare, este vital să cunoști nevoile specifice ale fiecărei plante înainte de a introduce zațul în solul grădinii.
Pe de altă parte, cafeaua măcinată nepreparată are totuși o utilitate în grădină, dar nu ca îngrășământ, ci ca insecticid natural. Aroma intensă a cafelei ține la distanță o serie de dăunători, precum melcii, limacșii sau chiar larvele de țânțari. Pentru a o folosi eficient, este suficient să presari un strat subțire pe sol, însă cu moderație, pentru a nu afecta plantele prin supradozaj de cofeină sau aciditate.
O altă modalitate eficientă de a valorifica zațul de cafea este integrarea acestuia în compost. Este o sursă excelentă de azot, element esențial în procesul de descompunere organică. Zațul hrănește microorganismele benefice, cum sunt bacteriile, fungii sau râmele, contribuind astfel la obținerea unui compost bogat în nutrienți. Totuși, pentru a păstra un echilibru corect în grămada de compost, acesta trebuie combinat cu materiale bogate în carbon, precum frunze uscate, crenguțe sau resturi vegetale. Astfel, vei evita un exces de umiditate sau fermentație anaerobă, care ar putea afecta calitatea amestecului final.
Este important de reținut că zațul de cafea nu ar trebui utilizaț ca strat de mulci. Deși ideea este tentantă, în realitate, zațul formează o crustă compactă odată uscat, care împiedică aerarea și menținerea optimă a umidității solului. Pentru mulcire, este mai potrivit să folosești materiale precum paiele, iarba cosită sau scoarța de copac, care permit un schimb eficient de aer și apă.
În ceea ce privește utilizarea zațului ca fertilizant natural, o soluție inspirată este combinarea acestuia cu coji de ouă măcinate. Cojile de ouă conțin carbonat de calciu, dar și fosfor și azot, creând un mix nutritiv ideal pentru plante ornamentale precum trandafirii, mușcatele sau hortensiile. Este esențial ca acest amestec să fie aplicat doar o dată la una-două luni, tocmai pentru a preveni o acidifiere excesivă a solului.