220.000 euro a costat referendumul care nu s-a mai făcut

Joaca autorităților de-a referendumul a costat bucureștenii 920.000 lei (220.000 euro). De la data la care s-a stabilit că referendumul va fi organizat pe 26 iunie și până la anularea sa oficială pe 11 iunie, autoritățile au cheltuit aproape un milion de lei, bani care vor trebui acoperiți din bugetul Primăriei Capitalei.

Între 23 mai și 11 iunie, autoritățile bucureștene au cheltuit pentru organizarea referendumului 920.000 lei. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți la Sectorul 6, respectiv 319.000 lei, urmat de Primăria generală cu 190.000 lei și de Sectorul 1 cu 162.000 lei cheltuiți. De asemenea, la Sectorul 5 s-au cheltuit 96.000 lei, la Sectorul 3 – 61.000 lei, iar la Sectoarele 2 și 4 – 46.000 lei.

Cea mai mare parte a banilor au fost cheltuiți pentru personalul angajat în organizarea referendumului. Astfel, vor fi achitate cheltuielile de personal realizate până la data de 10 iunie.

Municipalitatea alocase pentru referendum 10 milioane lei. Sumele cheltuite de primăriile de sector pentru referendum vor fi decontate de Primăria Generală din bugetul Capitalei pe 2011. Mai întâi însă, decontul va trebui aprobat de Consiliul General al Municipiului București. Un proiect de hotărâre în acest sens va fi supus aprobării CGMB în ședința din 27 iulie.

Referendumul privind Legea Capitalei, din data de 26 iunie, a fost abrogat cu 34 de voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere, în şedinţa CGMB din 11 iunie. Ședința a avut loc la o zi după ce primarii de sector, împreună cu primarul general, Sorin Oprescu, și reprezentanții partidelor din CGMB s-au întâlnit cu Traian Băsescu și au consimțit la anularea referendumului.

Potrivit Memorandumului de înţelegere, încheiat după întâlnirea de atunci, proiectul de Lege a Capitalei care a determinat iniţierea referendumului nu corespundea cerinţeleor actuale de dezvoltare a Bucureştiului. În consecinţă, s-a convenit ca în următoarea perioadă să se iniţieze o serie de dezbateri pentru identificarea celor mai bune soluţii de reorganizare administrativă a Capitalei, în contexul constituirii Zonei Metropolitane Bucureşti-Ilfov.

Dacă referendumul ar fi avut loc, bucureștenii ar fi trebuit să răspundă la două întrebări, respectiv ”Vă doriţi o Capitală cu şapte administraţii controlate de către 217 consilieri aleşi pe liste de partid?” şi ”Doriţi ca şi consilierii generali să fie aleşi uninominal, asemeni primarilor de sector?”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News