Marius Tudor a acordat un interviu în exclusivitate pentru DC NEWS, cu ocazia Zilei Rezistenței Romilor. El a povestit prin ce au fost nevoiți să treacă romii de-a lungul existenței lor, cum au fost deportați în tabere pentru evrei de către naziști și cum au luptat pentru a rămâne în viață. 16 mai este o zi care simbolizează "revolta curajoasă, lupta pentru demnitate și, mai ales, lupta pentru viața miilor de romi din lagărele de concentrare", a explicat Marius Tudor. Ce s-a întâmplat la 16 mai 1944 și de ce a devenit această zi atât de importantă în amintirea romilor, aflați în interviul de mai jos.
DC NEWS: Ce simbolizează Ziua Rezistenței Romilor?
"Ziua Rezistenței Romilor este revolta curajoasă, lupta pentru demnitate și, mai ales, lupta pentru viața miilor de romi din lagărele de concentrare, din timpul Holocaustului, care au ținut piept naziștilor în fața morții, pe 16 Mai 1944. Pentru mine este una dintre pietrele de temelie ale muncii, vieții mele profesionale. Este gramul de curaj de care am nevoie atunci când mulți îndrăznesc să spună că nu pot sau că ceva nu se poate, că e imposibil de realizat, mai ales când vine vorba de munca mea și rezultatele ei pentru comunitatea din care fac parte. E acel „nu există nu se poate”, iar când mai adaug dragostea de oameni și credința mea în Dumnezeu, răul nu are cum să mă doboare.
Pentru noi romii trebuie să fie amintirea care să ne îndemne să ne revoltăm moral, intelectual și să începem să ne organizăm eficient comunitățile pentru interesul comun al acestei etnii: egalitate, incluziune, participare și combaterea rasismului care ține peste 80 % din frații și surorile noastre pe loc, în sărăcie și excluziune socială, de secole.
Pentru cititorii de bună-credință, oameni buni și demni, trebuie să fie un moment de reflecție, care să le dezvolte și să le întărească acea credință fundamentală care spune că toți suntem egali și după ce cred cu adevărat, să încerce să pună umărul la demontarea barierelor care stau în calea egalității dintre romi și ne-romi, cea mai cruntă fiind discriminarea. Să vă puneți măcar pentru câteva minute în locul celor care și-au văzut moartea cu ochii și care au făcut din ziua de 16 Mai 1944, Ziua Rezistenței Romilor, dovedind astfel că nu există răutatea în lumea asta care să nu fie combătută.", a explicat Marius Tudor.
DC NEWS: Ce s-a întâmplat mai exact în acea perioadă?
"La scurt timp după începerea celui de-al doilea război mondial, naziștii au decis să extermine toți romii și sintii (ramură a comunității Romani, din Germania) de pe teritoriul celui de-al treilea Reich. A fost dat ordin ca romii și sintii să fie plasați în ghetouri evreiești și tabere pentru evrei. Prima deportare a avut loc la 16 mai 1940 de la Ravensburg în tabere din Polonia ocupată. La 16 decembrie 1942 a fost ordonată deportarea tuturor sintilor și romilor rămași.
Lagărul romilorera cunoscut sub numele de „Zigeunerlager” și se afla la Auschwitz-Birkenau, sectorul BIIe. Era o tabără „mixtă”, cu bărbați, femei și copii închiși împreună. La 15 mai 1944, cei aproximativ 6000 de romi din lagăr au fost avertizați că naziștii vor să îi omoare. La 16 mai 1944, peste 600 de prizonieri romi nu s-au prezentat la apelul obișnuit de dimineață, ci s-au baricadat în cazarmă. Intraseră într-un depozit de echipamente, se înarmaseră cu ciocane, târnăcoape și lopeți și își făcuseră arme din bucăți de lemn ale cuștilor în care dormeau.
Hugo Hollenreiner, unul din supraviețuitorii Holocaustului, ne reamintea tuturor curajul tatălui său, care striga: „Nu ieșim !Intrați aici! Vă așteptăm! Dacă vreți ceva, trebuie să veniți înăuntru! ”Gărzile SS s-au dat bătute și s-au retras, iar în urma acestei lupte, în acea zi, nu au murit romi sau sinti în camerele de gazare. Acest act de rezistență a tulburat regimul nazist. Temându-se de o revoltă la nivel de tabără, 3000 de romi au fost transferați în alte tabere. Din păcate, la 2 august 1944, naziștii au gazat restul de 3000 de prizonieri romi din lagărul de la Blle.”, a mai spus Marius Tudor.
DC NEWS: Cum este marcata aceasta zi în cadrul comunităților de romi?
"De-a lungul timpului s-au organizat dezbateri, întâlniri, conferințe. Politicieni și personalități publice, reprezentanți ai unor ONG-uri și-au făcut auzit mesajul de bine pentru comunități, ce-i drept, doar la nivel de capitală sau orașe mai mari și care a dat un gram de speranță pentru un „mai bine”, dar temporar, cam cât durează o zi, atât.
Promisiuni, îndemnuri și alte lucruri bune se aud în timpul acestei zile, dar parcă nu e suficient, căci grija pentru oameni nu trebuie să țină doar o zi. Poate din acest motiv mesajul nu ajunge la romii care se zbat în sărăcie în fiecare zi, pentru că, de exemplu, în restul anului nimănui nu-i pasă că se oprește asfaltul exact la intrarea în comunitatea, că nu e apă, curent electric sau gaz în comunități parcă uitate de lume, așa cum sunt Pata Rât de la marginea Clujului, Pirita, Cuprom, Craica din Baia Mare, Mărului din Arad sau Mimiu și Cătun din Ploiești", a precizat Marius Tudor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
