Potrivit rezultatului studiului Infopolitic 'Cum se va schimba spaţiul public în anul electoral 2016?', începutul anului 2016 găseşte scena politică din România într-o 'bipolaritate aproape perfectă - situaţie similară cu anul 2008', forţele electorale ale PNL şi PSD fiind relativ echilibrate, deşi percepţia este aceea că social-democraţii sunt principalii perdanţi ai anului 2015, în timp ce PNL este văzut ca partidul învingător.
În studiu se precizează că, potrivit cifrelor relevate în sondajele de opinie din ultima jumătate a anului 2015, PSD şi PNL sunt cotate la 35 - 40%, 'aproape la egalitate', în timp ce, în zona 5 - 10%, există 'o pleiadă de partiduleţe care se bat pentru locul trei: UDMR, UNPR, ALDE, PMP, M10, PRU'. 'PSD pare în acest moment un partid învins şi lipsit de energie, incapabil să lupte nici măcar pentru ce a realizat în anii de guvernare. Această percepţie face ca aşteptările PSD pentru anul electoral 2016 să fie mici, în ciuda datelor din sondaje. Prin opoziţie, aşteptările din partea liberalilor sunt ridicate şi tocmai aceasta poate fi principala vulnerabilitate a PNL', se precizează în studiu, relatează Agerpres.
Cei de la Infopolitic remarcă faptul că anul 2015 a marcat un declin pentru PSD, deşi, începând cu 2010, parcursul politic al social-democraţilor a fost unul 'vizibil ascendent, presărat cu multe victorii, unele categorice'. Acest fapt se datorează, potrivit studiului, atât asocierii PSD cu fenomenul corupţiei datorat 'raidurilor DNA care au neutralizat mare parte din baronii locali, dar şi alegerii unui nou preşedinte de partid, condamnat penal (chiar dacă această condamnare nu este pentru corupţie)', cât şi cu pierderea alegerilor prezidenţiale şi a guvernării de către social-democraţi.
De asemenea, PSD a pierdut în imagine şi prin sprijinirea, în Parlament, a unui guvern 'cu valenţe de dreapta', dar şi prin raportarea 'din ce în ce mai ambiguă' faţă de preşedintele Klaus Iohannis. PNL, pe de altă parte, este perceput ca 'principalul învingător al anului 2015', cunoscând o creştere 'abruptă' în sondaje şi ajungând să ocupe poziţia de 'principal favorit în alegeri' prin câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Klaus Iohannis, precum şi asocieri constante ale partidului cu acesta.
Liberalii, incapabili să câştige ceva prin eforturile proprii
De asemenea, prin asocierea cu Guvernul Cioloş, PNL este văzut că fiind 'partidul care conduce din umbră actualul Guvern', echipa Infopolitic estimând că, în 2016, preşedintele Iohannis ar putea să se implice tot mai mult în susţinerea publică a PNL.
'Faptul că preşedintele va miza în continuare pe PNL nu se traduce automat şi în faptul că acesta va miza şi pe toţi liderii din PNL. Prin urmare, ipoteza că Dacian Ciolos poate fi privit de preşedinte ca o soluţie în PNL şi pentru PNL nu poate fi exclusă. Dacian Cioloş este dependent însă de performanţă guvernamentală percepută. Într-un fel, acesta poate funcţiona deopotrivă pentru PNL ca un asset, dar şi ca un paravan care să îi protejeze pe liberali de eventualele critici la adresa guvernării (care este promovată ostentativ şi cu obstinaţie ca fiind una formată din 'tehnocraţi', fără susţinerea clară a unui anume partid)', se arată în studiul citat.
Totuşi, performanţa PNL la alegerile locale va determina şi 'existenţa sau nu a unui pas explicit al preşedintelui de a prelua şi mai ferm controlul asupra liberalilor' înainte de alegerile parlamentare. 'Cioloş va deveni, în 2016, favorit să preia preşedinţia PNL, în funcţie de rezultatele PNL în alegeri; cu Cioloş, după alegeri, în fruntea PNL, guvernul va avea stabilitate pentru următorii ani', arată studiul.
În esenţă, spun cei de la Infopolitic, PNL 'se află în top' şi ia startul în cursa pentru anul electoral 2016 'de undeva de sus', însă zona de dreapta este mult mai fragmentată pe scena politică decât cea de stânga, iar orice scădere în sondaje a liberalilor se va contabiliza 'în conturile' partidului Monicăi Macovei, M10, şi ale partidului fostului preşedinte Traian Băsescu - MP.
'Tot ce a câştigat PNL până acum se datorează fie eşecurilor PSD, fie acţiunilor întreprinse de alţii (Iohannis, DNA). Liberalii au demonstrat că sunt incapabili să câştige ceva prin eforturile proprii, incapabili să prezinte un proiect politic alternativ atractiv. Pierderea guvernării nu anulează atuul PSD, însă blochează maximizarea lui, în vreme ce, pentru PNL, rămânerea în umbra lui Iohannis, ca unică strategie electorală, limitează potenţialul de creştere, mai ales în contextul primului moment electoral - alegerile locale. PSD se poate organiza mult mai uşor în alegerile locale, cu atât mai mult cu cât beneficiază încă de un număr considerabil de aleşi locali, în timp ce PNL va trebui să gestioneze fuziunea cu PDL la nivel local - o provocare considerabilă', se mai precizează în studiu.
Eșecul PNL la legerile locale, șansă pentru PSD la parlamentare
Cei de la Infopolitic adaugă că un eventual eşec al PNL în alegerile locale va propulsa PSD pe poziţia de favorit în alegerile parlamentare, pe când 'o înfrângere a PSD la locale este oricum aşteptată la nivelul percepţiei generale, fără să influenţeze major şansele social-democraţilor la parlamentare'.
În ce priveşte alegerile locale, studiul arată că 'PSD şi PNL au 2/3 din mandatele aleşilor locali', cele două partide menţinându-şi dominaţia asupra primăriilor şi consiliilor judeţene. 'Pentru a ne face o idee cât mai bună asupra rezultatelor posibile de la alegerile locale de anul acesta, este nevoie să aruncăm o privire peste rezultatele scrutinurilor recente, din 2014 - alegerile europarlamentare (prezenţa naţională la vot de 32,44%) şi turul I al alegerilor prezidenţiale (prezenţa naţională de 64,10%). (...) PNL şi PSD au dominat peisajul politic la ambele confruntări electorale, scorurile adunate ale celor două formaţiuni depăşind cu mult pe cele ale partidelor mici. (...) Analizând datele putem observa că media naţională ponderată a rezultatelor pentru partidele mari este în jur de două treimi din totalul procentual, atât în cazul alegerilor europarlamentare din 2014 (64,92%) cât şi în cel al alegerilor prezidenţiale (71,10% în turul I), depăşind cu mult pragul majoritar. Urmărind această tendinţă, putem concluziona că şi anul acesta la alegerile locale vor exista rezultate similare, cu partidele mici adunând în jur de 15% - 20% din totalul voturilor, noua confruntare electorală nereuşind să spargă dominaţia primelor două partide asupra primăriilor şi consiliilor judeţene', se precizează în studiul remis AGERPRES.
Infopolitic aduce în atenţie şi rezultatele alegerilor locale din 2012, când PSD a reuşit să câştige 22 de funcţii de preşedinte de consilii judeţene, PNL+PDL - 15 funcţii, UDMR - două, PC una şi UNPR una. 'În privinţa primăriilor şi locurilor în consiliile locale şi judeţene, dintr-un total de 3.187 de primari, 1.338 membri ai consiliilor judeţene şi 40.311 de membri ai consiliilor locale, USL (PSD+PNL+PC) a obţinut majoritatea (1.322 de mandate de primari), urmat de PNL şi PDL (total 762 de mandate), PSD singur - 378 de mandate şi UDMR - 203 mandate', se subliniază în studiu. De asemenea, studiul face referire la noutăţile legislative privind organizarea alegerilor locale, precizând că, în 2016, consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale; alegerea primarilor se face uninominal, dintr-un singur tur de scrutin; cetăţenii Uniunii Europene pot fi aleşi primari; alegerile vor fi monitorizate electronic de către Autoritatea Electorală Permanentă pentru a fi prevenit votul ilegal, iar partidele mici vor fi dezavantajate de schimbarea legii electorale. 'În privinţa noii legi a partidelor, merită subliniat faptul că toate acestea trebuie să aibă, singure sau în alianţă, candidaţi în 75 de localităţi la alegerile locale, altfel vor fi desfiinţate. Aşadar se limitează posibilitatea existenţei unor partide locale şi sunt întărite poziţiile partidelor mari, cu influenţă de tradiţie la nivel naţional. În relaţie cu acest aspect, pentru fiecare candidat sau listă de candidaţi, partidele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare, ceea ce ar putea fi o problemă pentru candidaţii independenţi care nu au o structură organizată care să-i sprijine', se mai arată în studiul citat.
Care este prioritatea publică pentru PSD şi PNL
Infopolitic susţine, totodată, că o prioritate publică pentru PSD şi PNL este organizarea corectă şi echilibrată a alegerilor, 'în condiţiile în care aceştia nu mai au, oficial, pârghii de acţiune directă la nivel executiv'. 'De altfel, ţinând cont că actualul guvern a fost susţinut în Parlament în primul rând de cele două partide mari, este foarte posibil să nu existe un interes pentru promovarea unor candidaţi noi sau susţinerea, formală sau informală, a partidelor noi şi mici. Un alt aspect important în procesul de selecţie a candidaţilor este ca PSD, cât şi PNL au definit criterii de natură juridică, istoric politic şi de natură personală care stau la baza filtrului de integritate pentru candidaţi. (...) Dincolo de acest aspect, listele de candidaţi rămân deocamdată un mister pentru cea mai mare parte a ţării, deşi în cazul multor primării este de aşteptat ca primarii aflaţi în funcţie să îşi continue activitatea în următorii 4 ani', mai precizează studiul.
Echipa Infopolitic estimează că, în alegerile din 2016, PSD ar putea avea liste comune împreună cu UNPR, PNL va finaliza procesul de fuziune şi îşi va alege un singur preşedinte, urmând ca din ianuarie să îşi lanseze candidaţii, în timp ce partidele mai mici - UDMR, ALDE, PMP şi M10 - vor merge 'cel mai probabil pe cont propriu la alegeri'.
'În zona media, în ciuda creşterii în importanţă a spaţiului online, acesta nu este încă mediul suficient pentru garantarea unei victorii electorale. Este adevărat că alegerile din 2016 pot consemna o premieră - alegerile cele mai puţin influenţate de presa scrisă. Cei doi poli, televiziunea şi internetul, recrutează oameni din medii sociale diferite. Polii sunt puternic inegali ca număr de aderenţi, dar se compensează prin influenţă, publicul TV mai pasiv. Prin opoziţie, consumatorii SocialMedia sunt mai puţin interesaţi de politică şi când o fac în general încurajează votul de dreapta. La alegerile din 2016, va continua să fie fundamental modul în care se comunică pe TV, pentru că aceasta este încă zona dominantă. Agenda online poate domina agenda TV doar în situaţii excepţionale, care au însă consecinţe de amploare, aşa cum anul trecut a demonstrat-o', se mai arată în studiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
