Camera Deputaţilor a respins, astfel, obiecţiile preşedintelui Klaus Iohannis, conţinute în cererea de reexaminare asupra acestui proiect adoptat iniţial de Parlament în iunie 2016.
Potrivit cererii de reexaminare, Curtea Constituţională a reţinut că sancţiunea administrativă a suspendării raporturilor de serviciu ale funcţionarului public din funcţia publică pe care o deţine, în cazul în care a fost trimis în judecată pentru anumite infracţiuni, are ca finalitate protejarea autorităţii sau instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de funcţionar.
"Considerăm că prin eliminarea acestei forme de protecţie a instituţiei publice se vulnerabilizează însăşi autoritatea publică", se explica în cererea şefului statului.
Comisia pentru muncă a întocmit un raport în care a menţinut abrogarea articolului care prevede că "în cazul în care funcţionarul public este trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h), persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică va dispune suspendarea funcţionarului public din funcţia publică pe care o deţine".
"În reglementarea normelor privind regimul juridic al răspunderii trebuie avută în vedere atât instituirea unor măsuri pentru protejarea funcţionarului public, cât şi statuarea unor măsuri de natură a proteja interesele autorităţii sau instituţiei publice", se menţionează în raportul comisiei.
Prevederile, acoperite
Potrivit acestuia, prevederile rămase sunt "acoperitoare", ele stipulând că "de la momentul punerii în mişcare a acţiunii penale, în situaţia în care funcţionarul public poate influenţa cercetarea, persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să dispună mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice, fără a afecta dreptul la muncă al funcţionarului public".
La dezbateri, deputatul Adrian Solomon a susţinut că, "pe lângă prezumţia de nevinovăţie, se demonstrează, prin atâtea cazuri în ultima vreme, că mulţi funcţionari au fost ţinta atâtor abuzuri din partea unor delatori şi din partea unor procurori, fiind trimişi în judecată, judecaţi şi achitaţi de către instanţe".
"Ce se întâmplă cu perioada în care, conform legii, ei au fost suspendaţi din raporturile de serviciu? Prin urmare, acei oameni au dreptul la despăgubiri, au fost puşi să şomeze fără drept de muncă. Trebuie să aibă drept de muncă, nu să-i condamnăm apriori la sărăcie şi la pauperizare şi trebuie să avem grijă ca ei să nu influenţeze prin locul de muncă cercetările", a afirmat Solomon, în susţinerea aborgării acestei prevederi.
Domnule Liviu Dragnea vă aşteptăm demisia
"Un funcţionar trimis pentru fapte grave de corupţie e firesc să lucreze în aceeaşi instituţie în continuare?", a replicat deputatului PMP Emil-Marius Paşcani.
"Poate ar trebui ca acesta să fie şi premiat pentru faptele de corupţie pentru care este cercetat", a adăugat Paşcani.
"Suntem fideli principiului fără penali în funcţii publice. Este fals că s-ar răsturna prezumţia de nevinovăţie. Există cel puţin două persoane în Camera Deputaţilor care au deja condamnări penale definitive. Este un bun prilej să le cerem demisia. Aşadar, domnule Liviu Dragnea vă aşteptăm demisia", a spus şi deputatul USR Cristian Seidler.
Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
