Ambasadorul proiectului este o pasăre emblematică pentru Delta Dunării, dar şi uşor de recunoscut pentru publicul larg: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus). Este una dintre puţinele specii de la noi care cuibăreşte într-un singur loc, în Delta Dunării, fapt care îl face vulnerabil. Pentru ca în viitor pelicanul să nu devină PETlican, proiectul îşi doreşte să tragă acum un semnal de alarmă privind pericolele la care sunt expuse multe dintre specii din cauza neglijenţei şi nepăsării oamenilor, se arată într-un comunicat de presă.
Prin interacţiunea voluntarilor SOR cu turiştii şi localnicii, campania urmăreşte educarea unui public iubitor de natură, care să aprecieze şi să protejeze speciile din Delta Dunării şi, pornind de aici, să fie atent şi la problema deşeurilor. În acelaşi timp, dată fiind creşterea interesului pentru acest loc, "PETlican" va promova un turism responsabil în Delta Dunării.
Colectarea selectivă a deșeurilor
Proiectul va presupune şi prezenţa unor grupuri de voluntari SOR, pentru o perioadă de 10 zile, care vor explica turiştilor şi locuitorilor din Sulina şi Sfântu Gheorghe importanţa colectării selective a deşeurilor şi îi vor implica în activităţi de cunoaştere a biodiversităţii sub îndrumarea specialiştilor organizaţiei.
"Poluarea cu plastic a apelor Dunării este în principal consecinţa unui comportament puţin responsabil al locuitorilor din întreaga ţară în ceea ce priveşte deşeurile nebiodegradabile. În ultimii ani, Delta Dunării a devenit o destinaţie turistică din ce în ce mai atractivă pentru pentru români, vizitatorii provenind din toate părţile ţării. Vrem să le arătăm turiştilor şi localnicilor cum modul nostru de viaţă afectează natura şi alte vieţuitoare. Cum un PET aruncat în apă sau râu poate ajunge, adus de ape, în Delta Dunării şi cum va influenţa negativ viaţa locuitorilor, fie ei oameni, fie specii de păsări sau alte animale", a declarat coordonatoarea proiectului, Dora Domşa.
Efectele poluării cu plastic asupra biodiversităţii
Potrivit oamenilor de ştiinţă, producţia în masă a materialelor plastice, care a început cu doar şase decenii în urmă, a crescut atât de rapid încât omenirea a produs până acum peste 8 miliarde de tone de deşeuri de plastic. În plus, plasticului îi trebuie peste 400 de ani pentru a se degrada, iar o anumită parte a acestuia rămâne în natură în diferite forme. Aceste materiale plutesc şi se transformă într-un conglomerat toxic pe care vieţuitoarele acvatice îl pot înghiţi sau folosi ca material de construcţie pentru cuiburi, culcuşuri sau ascunzători ce devin uneori capcane mortale. Păsările pot confunda uşor plasticul care pluteşte pe apă cu hrană, iar ingerarea acestuia le poate provoca răni sau chiar moartea.
Un studiu recent arată că păsările care trăiesc pe malurile râului înghit sute de fragmente mici de plastic pe zi. Conform cercetătorilor, aceasta este prima dovadă clară că micile particule poluante din plastic ajung în râuri, de aici în stomacul animalelor sălbatice, iar mai departe ajung să afecteze inclusiv omul.
Un semnal de alarmă
Rezultatele utilizării plasticului de unică folosinţă pot fi observate cu ochiul liber pe malurile râurilor, lacurilor, dar şi ale mărilor şi oceanelor. Având în vedere consumul ridicat de plastic, cercetătorii estimează că 99% dintre păsările marine vor înghiţi deşeuri de plastic până în 2050.
Proiectul "PETlican" îşi propune să tragă un semnal de alarmă asupra pericolelor la care sunt expuse multe dintre specii din cauza nepăsării oamenilor. Totodată, campania promovează un comportament responsabil faţă de colectarea deşeurilor, precum şi o mai bună cunoaştere a biodiversităţii din Delta Dunării. Programul reprezintă un apel la implicare în combaterea şi prevenirea poluării cu plastic a apelor Dunării, adresat membrilor comunităţilor şi autorităţilor publice din localităţile dunărene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
