Uniunea Europeană a lansat un program de finanțare de 30 de miliarde de euro pentru dezvoltarea a șapte gigafabrici de inteligență artificială, iar România se numără printre statele care au depus un proiect.
Planurile de finanțare pentru șapte centre de calcul destinate antrenării modelelor de inteligență artificială (AI) în Europa au început în mod oficial, susține Politico.
La un summit dedicat AI, anul trecut, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a promis că va ajuta Uniunea Europeană să recupereze decalajul față de marile puteri în cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Astfel, vor începe procedurile necesare pentru șapte entități din industrie dispuse să construiască „gigafabrici” de inteligență artificială (AI).
Eforturile de construire a unor centre de date specializate sunt enorme. Companiile de AI, pentru a antrena modele avansate, au nevoie de cantități uriașe de putere de calcul. Obiectivul este acela de a susține patru centre de date mai mici, fiecare având între 25.000 și 75.000 de cipuri specializate pentru AI, precum și trei centre mai mari. Cele mari vor avea o capacitate de 40.000 până la 100.000 de cipuri.
Companiile vor avea 18 luni pentru a construi centrele, apoi comisia va alege câștigătorii până la începutul anului viitor. Cei care doresc să dezvolte un proiect mai mare ar putea beneficia sume de până la 2 miliarde de euro, în timp ce proiectele mici ar putea primi până la 1 miliard de euro în finanțare publică.
Un înalt oficial al Comisiei Europene a declarat pentru jurnaliști că UE a instituit „cel mai mare parteneriat public-privat” pentru a asigura finanțarea. A fost alocat până acum 1 miliard de euro. Sunt prevăzute încă 4 miliarde de euro în următorul buget pe termen lung al UE. Suma uriașă este, totuși, incertă. Totul va depinde de contextul negocierilor bugetare aflate în desfășurare.
Investiții de miliarde
Valoarea totală a investițiilor ar putea ajunge la 30 de miliarde de euro. Această sumă va fi atinsă cu ajutorul fondurilor private, dar și prin finanțarea publică, care nu ar trebui să depășească 35% din investiția totală.
Unii eurodeputați și reprezentanți ai industriei au ridicat întrebări. Este suficientă cerere din partea companiilor de AI pentru puterea de calcul generată de centrele de date? Se va perpetua dependența de tehnologia străină, având în vedere că cipurile avansate de calcul sunt produse exclusiv în Statele Unite? Acestea sunt doar câteva întrebări adresate de oficiali.
Înaltul oficial al Comisiei a respins aceste critici, afirmând că infrastructura existentă este deja „saturată din punctul de vedere al cererii”.
Oficialul a recunoscut că furnizorii americani de cipuri pentru AI, precum Nvidia, sunt „omniprezenți”, dar a spus că alți furnizori ar putea contribui la următoarea etapă de modernizare a facilităților.
Portugalia, Italia și Spania susțin eforturile de construire a centrelor de date mai mari, în timp ce Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța și Polonia concurează pentru proiectele de dimensiuni mai mici. Consorțiile trebuie să aibă susținerea a cel puțin unui guvern național.
Proiectele ar putea întâmpina opoziție la nivel local, pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea consumului de energie și apă al centrelor de date, pe măsură ce boomul global al inteligenței artificiale ia amploare.
Oficialul Comisiei a declarat: „Solicităm ofertanților să documenteze (...) modul în care vor implementa această tehnologie într-un mod sustenabil și eficient din punct de vedere energetic.”
Fabricile AI în România
RO AI Factory, prima fabrică de inteligență artificială din România, un proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni funcțională în prima parte a anului 2027, potrivit directorului general al institutului, Adrian-Victor Vevera.
„Începând de anul acesta, România are un proiect european pe hartă: prima fabrică de inteligenţă artificială RO AI Factory. El va fi găzduit la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti. Suntem hosting entity al acestui proiect. Împreună cu un consorţiu vom dezvolta partea de service, din care face parte Politehnica Bucureşti, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj, Institutul de Bioresurse. Acest proiect nu vine din neant. ICI este de cel puţin 4 ani de zile implicat în proiectele europene pe Hypercomputing. Suntem centrul naţional de competenţe pentru Hypercomputing.
Am intrat după aceea în proiectul gestionat de cei de la Barcelona Supercomputing Center, o fabrică de inteligenţă artificială care vine pe structura supercomputerului de la Barcelona. Suntem prinşi în aceste proiecte, dar a venit momentul, în al treilea val al dezvoltării reţelei de inteligenţă artificială europeană: România a pus un steag pe hartă. Suntem aici, suntem prezenţi şi sperăm că anul viitor, undeva în luna martie, aprilie, mai, depinde cum o să evolueze acest proiect, să fie total funcţional. Vom deschide porţile pentru a fi parte în acest ecosistem", a afirmat Adrian-Victor Vevera, la deschiderea oficială a evenimentului „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”.
Potrivit acestuia, ICI Bucureşti a început construirea ecosistemului RO AI Factory şi a lansat invitaţii către sectorul privat, public, de cercetare şi academic pentru parteneriat.
„Deja am început să creăm ecosistemul şi avem invitaţii lansate către toată zona privată, zona publică, zona de cercetare, zona academică, să ne fie parteneri în acest drum pe care îl avem în această provocare, pentru că, până la urmă, inteligenţa artificială, aşa cum s-a spus, este o provocare. Este o provocare în relaţia cu oamenii, nu numai oamenii sunt o provocare, şi tehnologia este o provocare. Trebuie să luăm în calcul că inteligenţa artificială este un instrument, este o tehnologie, trebuie să o folosim ca să ne sporim capacitatea şi randamentul, nu să o lăsăm să înlocuiască partea de decizie", a adăugat directorul general al ICI Bucureşti.
România ar putea găzdui prima fabrică AI de ultimă generație din regiunea Mării Negre
România ar putea deveni gazda uneia dintre cele mai ambițioase inițiative europene din domeniul inteligenței artificiale - o fabrică AI de mare capacitate, destinată să deservească nu doar România, ci și Republica Moldova, Ucraina, Turcia și alte state din regiunea extinsă a Mării Negre. Inițiativa, denumită „Black Sea AI Gigafactory”, a fost deja avansată oficial către Comisia Europeană, potrivit unui anunț al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Ministrul interimar Bogdan Ivan a subliniat că proiectul are o miză regională importantă.
„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – şi aici trebuie să menţionez Ucraina şi Turcia – care şi-au exprimat susţinerea fermă faţă de această nevoie comună. Această iniţiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovaţia, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea şi rezilienţa. Este despre a ne asigura că nicio ţară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure şi pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unităţii europene comune”, a precizat acesta.
Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două centre localizate la Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II)
Scrisoarea de intenție transmisă Comisiei Europene a fost elaborată de Autoritatea pentru Digitalizarea României și se înscrie într-o inițiativă strategică europeană ce urmărește întărirea independenței tehnologice a Uniunii Europene, în deplină concordanță cu AI Act și cu viziunea Uniunii privind infrastructura de calcul de înaltă performanță (HPC).
Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două centre localizate la Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), puncte selectate strategic pentru avantajele în materie de energie și conectivitate. Fabrica ar urma să funcționeze cu un aport energetic de până la 1.500 MW, bazat pe surse sustenabile, inclusiv energie nucleară fără emisii de carbon.
„Propunerea României este unică la nivel european prin facilităţile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare şi de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică şi cabluri submarine, în timp ce Doiceşti oferă un sit industrial cu potenţial de co-localizare SMR, răcire hibridă şi integrare în reţeaua naţională de comunicaţii de mare viteză”, se menționează în comunicatul transmis.
Reconstrucția digitală a Ucrainei, integrarea tehnologică a Republicii Moldova și extinderea aplicațiilor AI în Serbia și Turcia
Consorțiul național implicat în acest demers reunește universități, institute de cercetare, companii din domenii-cheie precum energie, tehnologie, bunuri de larg consum, dar și startup-uri inovatoare. Ministerul a confirmat că structura consorțiului este deschisă extinderii, pentru a răspunde dinamic cerințelor pieței europene.
Demersul a beneficiat de asistență tehnică din partea experților Băncii Mondiale și a biroului local al organizației.
În ceea ce privește guvernanța proiectului, autoritățile române propun un model operațional transparent, bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV) și pe un cadru de acces neutru, deschis tuturor statelor membre interesate.
Dimensiunea de securitate cibernetică este un element-cheie, România bazându-se pe expertiza deja acumulată, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).
Proiectul își propune nu doar întărirea capacităților AI la nivel european, ci și accelerarea tranziției digitale în Europa Centrală și de Est. Impactul este estimat a fi semnificativ inclusiv pentru reconstrucția digitală a Ucrainei, integrarea tehnologică a Republicii Moldova și extinderea aplicațiilor AI în Serbia și Turcia.
„Candidatura României reflectă un angajament ferm faţă de valorile europene şi un plan solid de execuţie. AI Gigafactory va constitui un punct de referinţă pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene şi un instrument operaţional pentru accelerarea transformării digitale în regiune”, concluzionează comunicatul MEDAT, potrivit Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Statele Unite, decizie radicală referitoare la roboții umanoizi
