Ma, fondatorul gigantului de comerț electronic Alibaba, care până la reprimarea tehnologică era cea mai bogată persoană din China, a fost rar văzut în public de când a criticat atitudinea autorităților de reglementare chineze față de companiile tehnologice la un summit de la Shanghai în urmă cu doi ani, scrie The Guardian.
Marți, Financial Times, care este deținut de compania media japoneză Nikkei, a dezvăluit că Ma a locuit cel mai recent în Japonia.
Citând surse anonime, ziarul spune că de aproape șase luni fostul profesor de engleză devenit superstar al tehnologiei locuiește la Tokyo, împreună cu familia sa. Timpul său a fost petrecut amestecând afacerile și plăcerea cu vizite la onsen (izvoare termale) și stațiuni de schi din zona rurală japoneză, precum și excursii regulate în SUA și Israel.
Ma, a cărui avere netă s-a redus cu peste jumătate de la aproape 50 de miliarde de dolari la 21,7 miliarde de dolari, deoarece autoritățile de reglementare au vizat acțiuni împotriva imensului său imperiu tehnologic chinez, se spune că și-a menținut activitățile publice la minimum.
Alibaba a devenit paratrăsnetul în represiunea împotriva tehnologiei mari, după ce Ma, renumit pentru natura sa deschisă și excentrică, a acuzat autoritățile de reglementare de „înăbușire a inovației”.
Comentariile sale l-au înfuriat pe președintele, Xi Jinping, care se confruntă acum cu proteste față de politicile Chinei zero-Covid, iar Ma a dispărut ulterior din ochii publicului timp de trei luni.
Autoritățile de reglementare chineze au decis să blocheze oferta de 34 de miliarde de dolari a filialei de plăți online Alibaba Ant Group, care ar fi fost cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie.
Beijingul le-a ordonat, de asemenea, celor Alibaba să vândă unele dintre activele sale media, printre care se numără South China Morning Post din Hong Kong, în timp ce guvernul a reprimat influența publică în creștere deținută de conglomeratele tehnologice extinse ale țării, cum ar fi Alibaba și Tencent.
Luni mai târziu, Alibaba a fost amendată cu 2,8 miliarde de dolari pentru practici anticoncurențiale, ceea ce a marcat sfârșitul ostilităților de reglementare împotriva companiei, deși a fost încă forțată să respecte un program de „rectificare cuprinzătoare”.
Regimul chinez se pregătește de noi proteste la adresa restricțiilor. Autorităţile au crescut prezenţa poliţiei pe străzi în marile oraşe
Încă de luni, un contingent sporit de poliţie a putut fi văzut pe străzile din capitala Beijing şi din alte mari oraşe precum Shanghai, Guangzhou şi Hangzhou.
Forţele de securitate opresc tot mai mulţi trecători şi le verifică telefoanele pentru materiale şi programe suspecte, printre care şi VPN-uri care ar putea fi folosite pentru a evita cenzura online.
La Beijing, poliţia se concentrează în special pe securizarea promenadei de la râul Liangma, în apropiere de cartierul diplomatic, unde sute de persoane au demonstrat duminică seară.
De asemenea, la Shanghai, centru financiar, au fost ridicate bariere de-a lungul şoselei Wulumuqi pentru a împiedica adunarea mulţimilor, aşa cum s-a întâmplat în weekend.
Protestele recente, extrem de neobişnuite în China, ţară cu 1,4 miliarde de locuitori şi cu regim comunist, ar fi fost declanşate de furia după un incendiu din weekend într-o clădire rezidenţială din capitala regiunii Xinjiang, Ürümqi, unde zece persoane au murit.
Potrivit mărturiilor de pe social media ale unor localnici, restricţiile anticoronavirus au împiedicat eforturile de salvare. Mari părţi din regiunea Xinjiang şi capitala sa se află în lockdown de mai bine de 100 de zile.
China înregistrează în prezent cel mai mare număr de cazuri de COVID-19 de la începutul pandemiei. Marţi, Comisia de Sănătate din Beijing a raportat 38.400 de noi cazuri, o scădere uşoară comparativ cu recordul de peste 40.000 înregistrat cu o zi în urmă.
Restricţii ample de mişcare sunt în prezent în vigoare în mai multe oraşe cu peste un milion de locuitori, cum sunt Beijing, Guangzhou, puternic afectat, şi Chongqing.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
