Evenimentul, organizat cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, de Compartimentul Comunităţi Istorice, dezvoltă istoricul relaţiilor dintre românii aflaţi în prezent pe teritorul României şi în comunităţile mai îndepărtate.
"Românii, prin personalităţile lor culturale, au fost întotdeauna conştienti de existenţa conaţionalilor aflaţi dincolo de hotarele istorice ale statelor în care locuiau. Până în primele decenii ale sec. al XIX-lea, referinţele la românii de pretutindeni sunt puţine. Excepţiile privesc, în primul rând, cele trei provincii istorice: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Sentimentul împărtăşit de apartenenţă nu a scăpat nici atenţiei străinilor. Patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului (1572-1638) vorbeşte, într-o epistolă adresată principelui transilvan Gavril Bethlen despre "...legătura de sânge şi de iubire care, deşi într-ascuns, dar în felul cel mai strâns leagă românii...", a spus directorul Institutului "Fraţii Golescu".
"De aceea descoperirea despre care vorbim a însemnat, mai ales, o re-descoperire, din perspectiva comunităţii de origine şi limbă, iar, mai târziu, a conştiintei de neam. Încercăm, de fapt, sa răspundem la o întrebare simplă: când şi cum a descoperit România comunităţile româneşti din afara graniţelor sale?", a adăugat el.
Ziua Românilor de Pretutindeni a fost instituită prin Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care reglementează drepturile persoanelor ce îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, din afara graniţelor României, având ca scop menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii lor culturale, etnice, lingvistice şi religioase.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
