Cedarea de teren al Muzeului Antipa pentru Muzeul Holocaustului considerată "inadecvată" şi "păguboasă"

Academia Română consideră că edificarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului este un act cultural şi istoric pe deplin justificat, însă soluţia propusă de a cere Muzeului "Grigore Antipa" să cedeze teren pentru acesta este "inadecvată" şi "păguboasă".

"Academia Română consideră că edificarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului este un act cultural şi istoric pe deplin justificat şi reprezintă o datorie morală faţă de tragedia trăită de milioane de oameni în contextul celei mai mari conflagraţii a secolului XX şi un gest necesar de conservare a memoriei Holocaustului. Academia Română susţine înfiinţarea acestui muzeu, care merită cu îndreptăţire un spaţiu adecvat şi o amplasare conformă cu menirea sa. În acelaşi timp, apreciem că soluţia propusă de a solicita, oficial, Muzeului Naţional de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' să cedeze o suprafaţă de 5.300 mp din proprietatea pe care o deţine în Şoseaua Kiseleff nr. 1 cu scopul construirii Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului este complet inadecvată şi păguboasă, aducând mari prejudicii unuia dintre cele mai vechi şi apreciate muzee din România", se arată într-un comunicat de presă transmis luni de cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă al ţării.

Fondat în 1834, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" a devenit, de-a lungul celor peste 170 de ani de funcţionare neîntreruptă, "deţinător al unor colecţii deosebit de valoroase, de ample dimensiuni, rod al pasiunii, priceperii şi muncii depuse de generaţii de cercetători şi specialişti", precizează sursa citată.

"Solicitarea recentă de a ceda terenul de care dispune actualmente Muzeul Naţional de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' nu face altceva decât să compromită o veche şi îndelungă aspiraţie a acestei instituţii, aceea de a-şi extinde spaţiile de expunere şi de depozitare, o nevoie resimţită încă de la înfiinţare, reiterată administrativ prin demersurile făcute de însuşi Grigore Antipa, în anii 1911, 1941, apoi în 1958 şi 1998, când a fost adoptată o hotărâre de guvern pentru extinderea muzeului", susţine Academia Română.

Potrivit comunicatului, este necesară găsirea unei soluţii "raţionale" şi "eficiente" pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului, în urma unei "analize atente", astfel încât să nu fie afectate interesele niciunei alte instituţii şi să nu se genereze "false conflicte".

"Suntem convinşi că factorii administrativi şi decizionali vor identifica modalităţile optime de a răspunde nevoilor de funcţionare ale celor două instituţii care, prin activitatea şi patrimoniul lor, fac cinste culturii, ştiinţei şi istoriei României", adăugă Academia Română.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" a transmis pe 24 iunie Ministerului Culturii că se opune înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei. Muzeul ''Antipa'' preciza că a primit solicitarea de a răspunde unei adrese venite dinspre Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul muzeului în vederea realizării unei alte construcţii. 


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26