"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind înfiinţarea Consiliului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică este constituţională, în raport cu criticile formulate", se arată în decizia judecătorilor CCR.
Preşedintele Iohannis susţinea în sesizare că, în legea criticată, Consiliul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică este calificat ca un organism cu rol consultativ ce funcţionează pe lângă Secretariatul General al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, ca urmare putea fi înfiinţat numai printr-un act de reglementare secundară subsumat competenţei autorităţii administraţiei publice centrale, respectiv prin hotărâre a Executivului.
"Din această perspectivă, înfiinţarea prin lege a Consiliului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi alin. (5), precum şi art. 102 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie", explica el.
Conform şefului statului, prin faptul că din componenţa acestui organism consultativ urmează să facă parte şi doi reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, care au în componenţa lor organizaţii sindicale ale angajaţilor din administraţia publică, desemnaţi de Consiliul Economic şi Social, sunt încălcate şi prevederile art. 141 din Constituţie.
Iohannis adăuga că instituirea unei noi competenţe în sarcina Consiliului Economic şi Social, respectiv aceea de a desemna reprezentaţi în Consiliul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică, reprezintă un aspect ce ţine de funcţionarea CES şi o asemenea completare a atribuţiilor unei autorităţi constituţionale se putea realiza numai prin lege organică, în timp ce actul normativ sesizat la CCR este ordinar.
Şeful statului a criticat şi prevederea potrivit căreia "Consiliul îndeplineşte următoarele atribuţii: d) avizează strategiile naţionale privind resursele umane din administraţia publică, precum şi proiectele de acte normative cu impact asupra personalului din administraţia publică, la nivel naţional", susţinând că sintagma "resursele umane din administraţia publică" este imprecisă, în aplicare putând genera interpretări diferite cu privire la sfera de aplicare a legii.
"Această sintagmă poate da naştere unor interpretări diferite şi cu privire la competenţele/atribuţiile Consiliului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică, din perspectiva posibilei suprapuneri a competenţelor sale cu cele ale autorităţilor administraţiei publice centrale/locale sau ale altor autorităţi. (...) În absenţa unei circumstanţieri, dispoziţiile legii criticate par a viza toate categoriile de personal din cadrul organelor administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv forţele armate şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Din această perspectivă, dispoziţiile legii criticate nu îndeplinesc cerinţele de claritate şi previzibilitate, întrucât competenţele Consiliului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică se suprapun în această materie cu cele ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (...) Competenţele Consiliului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică se suprapun în această materie şi cu cele ale autorităţilor administraţiei publice locale, care nu vor mai putea decide asupra intereselor locale, Guvernul extinzându-şi controlul asupra acestora", afirma Klaus Iohannis.
În opinia sa, această soluţie legislativă este neclară şi din perspectiva suprapunerii competenţelor Consiliului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică cu cele ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
"Considerăm că dispoziţiile legii criticate, sub aspectul domeniului şi al sferei de atribuţii, sunt, pe de o parte, neclare, fiind imprecise, iar, pe de altă parte, sunt lipsite de previzibilitate, întrucât competenţele Consiliului se suprapun peste rolul şi atribuţiile altor autorităţi sau instituţii publice (inclusiv peste cele ale Consiliului Economic şi Social, astfel cum sunt acestea stabilite prin art. 141 din Constituţie), fără a reglementa în concret care sunt raporturile în care acestea conlucrează", se menţiona în sesizarea de neconstituţionalitate.
Şeful statului sublinia că respectarea standardelor de claritate şi predictibilitate a legii reprezintă o cerinţă de rang constituţional.
El a cerut CCR să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.
Vezi si: CCR, hotărâre după o altă sesizare a președintelui Iohannis
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
