În ciuda discursurilor despre sprijinul dat diasporei, lipsește un element esențial din relația statului român cu românii din afara granițelor, avertizează jurnalista Miruna Căjvăneanu.
Migrația românilor în Italia are nevoie de mai mult decât statistici și promisiuni politice - are nevoie de cercetare, strategie și politici publice construite pe realitatea din teren, susține jurnalista și coautoarea volumului „Rădăcini la Jumătate - 30 de ani de migrație românească în Italia”, Miruna Căjvăneanu.
Ea atrage atenția că statul român nu dispune încă de o strategie coerentă dedicată comunităților de români din afara granițelor, în ciuda numeroaselor declarații de susținere venite din partea clasei politice: „E din ce în ce mai evident că e nevoie de niște studii, de investiții din partea statului român pentru a face aceste studii - atât calitative, cât și cantitative, pentru că nu putem avea o strategie - și nici nu avem o strategie legată de românii de pretutindeni”.
„Deși sunt multe apeluri, sloganuri din partea politicienilor, că sunt interesați de românii din străinătate, nu se văd întotdeauna măsuri concrete de a pune pe primul plan și a duce o strategie mai departe în acest sens” - Miruna Căjvăneanu, la dezbaterea organizată de DCNews Media Group, „Românii care schimbă comunităţi, ediţia I. Inițiative, bune practici și modele de succes”
Volumul pe care l-a coordonat „este foarte important pentru a înțelege cum a evoluat contribuția comunității de români din Italia în această țară: el a fost finanțat exclusiv de către italieni, deși la studiu au contribuit peste 15 cercetători români”, a adăugat ea.
O comunitate care contribuie la economia Italiei și își afirmă identitatea europeană
„Ce rezultă de aici? Faptul că în Italia, în ultimii 30 de ani, s-au născut peste 250.00 de copii români, că românii contribuie cu 2% din PIB-ul Italiei, că există o nevoie de integrare a acestei identități despre care am vorbit într-o perspectivă europeană. Dintr-o întrebare pe care am pus-o grupului care a răspuns la chestionar a reieșit că 58% dintre respondenți se simt cetățeni europeni”, a mai punctat Miruna Căjvăneanu.
În opinia sa, dimensiunea diasporei românești ar trebui să se reflecte și într-o reprezentare politică mai puternică, atât în Parlamentul României, cât și la nivel european.
„De asemenea, mai este de punctat un alt aspect: sunt 6-8 milioane de români în străinătate. Câți sunt ei reprezentați la nivel parlamentar? Încă am rămas la șase parlamentari care reprezintă diaspora. Considerăm și am cerut acest lucru - pentru o reprezentare echitabilă a românilor și a intereselor lor în diaspora în Parlamentul României. Și, de ce nu, o reprezentare la fel de importantă în Parlamentul European din partea comunităților din diferite țări.
Dacă acum 20 de ani românilor le era frică, câteodată, să vorbească românește pe stradă, ne dăm seama acum că imaginea s-a schimbat foarte bine tocmai prin prisma realizării faptului că românii contribuie nu cu puțin la viața economică și socială a Italiei. Dar, în același timp, am văzut ce e nevoie de o strategie la nivel cultural, la nivel de participare civică, de conștientizare că mulți români vor decide să rămână aici (n.r. Italia) așa cum sunt cei din generația a II-a și chiar generația a III-a”, a mai spus aceasta, în exclusivitate pentru DCNews.
