Analiza lui Adrian Năstase, după alegerile europarlamentare 2014. "Fenomenul Diaconu" și PSD sub 40%. Dreapta mai are o singură șansă

Adrian Năstase
Adrian Năstase

Alegerile europarlamentare, decisive pentru alegerile prezidențiale 2014. Fostul premier Adrian Năstase a făcut o analiză în zece puncte a scorurilor obținute de partide și candidații unici la alegerile europarlamentare 2014. Pe baza lor, a făcut calculele pentru alegerile prezidențiale. 

Iată analiza realizată de fostul premier Adrian Năstase:

1. PSD a câştigat fără drept de apel, la mare distanță de locul II. Partidele din (de) dreapta sunt acum mici, fărâmițate și nu ating scorul obţinut de stânga. Este penibil să vezi analize repetate ce adună procente, pe ideea că poate-poate... Cei care au o anumită experiență știu că aritmetica electorală este diferită de aritmetica pe care o învățăm la școală. Unu plus unu, de multe ori, înseamnă mai puțin de doi!

2. Campania "Mândri că suntem români" s-a dovedit o idee bună, care a prins la mulți oameni. Ei au perceput mesajul în sens pozitiv, nu revanșard, în sens de încredere, nu de răzbunare. Nu a fost vorba de o campanie cu accente naționaliste. De altfel, îmi amintesc, în discursul meu, la Consiliul Național al PSD, în 12 octombrie 2002 – deci acum 12 ani – subliniam "este timpul să redescoperim mândria de a fi român, făcând ca talentul și valorile naționale să își regăsească locul în sfera valorilor europene". Afirmarea specificității naționale presupune însă, în opinia mea, și afirmarea, inevitabilă, a patriotismului economic într-o Europă afectată de criză.

VEZI și: Adrian Năstase: Mihail Neamțu, expresia perfectă de gunoi uman

3. PSD își întărește poziţia pentru prezidenţiale, iar Victor Ponta este favoritul, dacă va decide să candideze. Evident – și o spun din proprie experiență – conducerea unui partid nu trebuie să se uite doar la scorurile bune, ci trebuie să analizeze performanța fiecărei organizaţii în parte – pentru că sunt unele care au performat și altele care doar s-au făcut că ajută partidul. Poate că pentru PSD este bine că nu a avut, în final, un scor cu 4 în față, chiar dacă tocmai asta este explicaţia „fenomenului Diaconu". Legitimitatea unei analize organizaționale este cu atât mai mare, chiar dacă rezultatul global este foarte bun. Trebuie ținut seama, în perspectiva alegerilor prezidențiale de faptul că rămân, cel puțin, 20% procente de alegători care nu au ieșit acum la vot. Sunt nehotărâți, sunt eurosceptici? Nu sunt convinși de guvernare? În toamnă, alegătorii terțiari vor fi foarte importanți pentru turul al doilea.

4. Traian Băsescu a înregistrat un rezultat mai prost decât la referendumul din 2012, pentru că acum și-a testat susţinerea, exprimată direct prin votul pentru PMP, iar rezultatul a fost unul catastrofal. 94% dintre cei care au venit la vot au ales altceva decât ce le-a cerut Băsescu să aleagă. Este un eșec major, care arată incapacitatea lui Băsescu de a mai crea proiecte nu câştigătoare (pe acelea nu le mai poate face demult), ci care să conteze în vreun fel. Băsescu nu mai este relevant decât prin puterea pe care încă o mai are și pe care, în mod total surprinzător, unii doresc să i-o menţină (ba chiar, din ce am aflat, chiar să i-o întărească, printr-o "pensionare" în postul de premier, după cum ar fi promis cineva de la Bruxelles ca să i deschidă o ușă populară). Deocamdată, românii au votat "o moțiune de cenzură" împotriva lui Băsescu, așa cum ucrainienii au votat "o moțiune de cenzură" împotriva Iuliei Timoshenko, colega sa de Revoluție portocalie, și care a obținut doar ceva mai mult de 10% din voturi la recentele alegeri prezidențiale.

VEZI și: Adrian Năstase îi răspunde lui Cristi Preda, după atacul la Cătălin Ivan

5. Campaniile partidelor de „dreapta" au fost, în general, neadecvate la România și la realităţile de aici. Schimbarea orei României, saltul cu paraşuta, isterizarea împotriva ideii că „USL trăieşte", folosirea simbolisticii din fotbal au arătat că lipsa de substanţă nu poate fi acoperită. Asta dincolo de alte abordări ridicole, precum depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva politicilor unui guvern împreună cu care ai făcut acele politici.

6. Mircea Diaconu este un fenomen – al doilea după Oprescu – care, cu simpatie mediatică (iar Antena 3 și oamenii de acolo au în mod cert meritele lor), a demonstrat un tip de mecanism pentru atragerea voturilor anti-sistem. Diaconu, ca și Oprescu, atrage sprijin major în Bucureşti și, până la urmă, este un bun exemplu de participare civică. Ideea boicotării alegerilor era lipsită de sens și a reprezentat un faliment în inițiativa unor jurnaliști sau ONG-uri. Nu cred însă că s-a înțeles, pe deplin, semnificația votului pentru Mircea Diaconu. Oricum, nu pot fi puse pe același plan voturile antisistem ale lui Diaconu cu cele luate, altă dată, de Vadim, Becali, Diaconescu – din punctul de vedere al educației, veniturilor, vârstei votanților. Este nevoie de o analiză calitativă aprofundată.

7. Nimic spectaculos legat de participare – chiar dacă mai mare decât la alegerile din 2007 sau 2009, participarea la scrutinul european din acest an este tot una mică, și care arată faptul că oamenii nu sunt încă atraşi de acest tip de alegeri sau că tematica europeană nu este încă aducătoare de voturi. Alegerile europene au fost, până la urmă, un exerciţiu de mobilizare pentru echipele de partid, dar un eșec pentru societatea civilă, care nu a reuşit să impună teme – (de ex. boicotarea scrutinului). Nu cred însă că aceste rezultate pot fi, pur și simplu, extrapolate pentru prezidențiale. Nu este vorba de un "eșantion reprezentativ", ci de un segment de votanți, mai motivați, care au mers duminică la vot.

VEZI și: Familia lui Adrian Năstase, în vizită la penitenciar

8. O veste foarte bună – România nu intră în grupul țărilor din UE care cunosc o ascensiune a formaţiunilor extremiste! Dimpotrivă – partidele cu discurs neeuropean, populist, pe alocuri xenofob și extremist nu contează aproape deloc, fiind sub pragul electoral. Acest lucru este bine pentru noi, căci euroscepticii vor face o ţintă din România și la Bruxelles. Acolo vor trebui să fie oameni care să arate că țara noastră are o poziţie socială și economică solidă și că respectă toate regulile europene, ceea ce ar trebui să solicite și partenerilor săi.

9. Cred că semnalul pentru toamnă este clar: "dreapta" se simte nevoită să se unească și are o singură şansă – să renunţe la asocierea cu Băsescu, principalul perdant al acestor alegeri. Stânga (deja unită) are mai multe şanse, iar cea mai importantă este să continue să guverneze bine, cu gândul la un proiect de țară pe care România nu l-a mai avut de 10 ani, un proiect diferit de ceea ce a făcut Traian Băsescu în România în ultimul deceniu.

10. Unele lucruri tind să se repete. Pentru cei care cunosc istoria recentă, reamintesc problemele și proiectele puse în aplicare în 2004, între alegerile locale și cele parlamentare și prezidențiale, inclusiv cele determinate de crearea Alianței DA. Aceste alegeri, chiar și la o prezență redusă, arată că nimic nu aduce mai multe voturi decât seriozitatea, normalitatea și consecvența. E adevărat că nu întotdeauna. Iar eu, după 2004, mă gândesc, tot mai des, la cuvintele lui de Gaulle care spunea că "democrația este un sistem convenabil mai ales atunci când ai majoritatea".

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play




Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy