Pe 9 iunie 2025, Iliescu a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București, din cauza unor probleme respiratorii severe.
După investigații imagistice și histopatologice, comisia medicală multidisciplinară a confirmat cu certitudine că suferă de cancer pulmonar, în stadiu avansat loco-regional.
Ion Iliescu a fost diagnosticat cu cancer pulmonar în iunie 2025.
Cu un destin strâns legat de momentele-cheie ale României moderne, Ion Iliescu a fost un personaj central în tranziția țării de la regimul comunist către democrație.
Născut pe 3 martie 1930 la Oltenița, într-o familie cu puternice convingeri comuniste, Iliescu a fost educat la Moscova în perioada în care Uniunea Sovietică dicta orientarea blocului estic. A deținut diverse funcții în aparatul de stat al regimului comunist, fiind văzut ca un "om al viitorului" în anii '70, însă a fost înlăturat de Nicolae Ceaușescu din structurile înalte ale Partidului Comunist, pe fondul unor viziuni divergente.
Revenit în prim-planul scenei publice în decembrie 1989, în timpul Revoluției Române, Ion Iliescu a fost perceput de mulți ca o soluție de stabilitate. A devenit președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale și apoi primul președinte ales al României postcomuniste, în 1990. A deținut funcția de președinte al României în trei mandate (1990 - 1992, 1992 - 1996, 2000 - 2004).
Intrat în politică în 1944, când s-a înscris în Uniunea Tineretului Comunist, Ion Iliescu a declarat în 2004, la părăsirea celui de-al doilea mandat constituțional de președinte: ”O să ies din politică doar cu picioarele înainte”!
Într-adevăr, chiar dacă nu a mai deținut nicio funcție publică din 2008, Ion Iliescu a fost menținut în politică de competitorii PSD, propaganda Dreptei folosind și astăzi resentimentele pe care o ”anumită parte” a societății le are față de fostul președinte - menționa jurnalistul Val Vâlcu într-un editorial mai vechi.
Mandatele sale au fost marcate de controverse și decizii dificile. A fost o figură polarizantă, apreciat de unii pentru menținerea unei relative stabilități în anii de început ai democrației, dar criticat pentru moștenirea comunistă, implicarea în mineriade și modul în care a fost gestionată tranziția către o economie de piață. Istoria îl va judeca pe deplin, dar rămâne un personaj care nu poate fi ignorat în povestea României moderne.
Condoleanțe familiei și celor apropiați. Dumnezeu să-l odihnească în pace.