Alexandrescu: Este important să existe un buget multianual prevăzut pentru Capitala Culturală Europeană

Acest buget nu va fi primit numai de Ministerul Culturii, pentru că este nevoie de o infrastructură necesară pentru ca acest oraş să primească, să zicem, un milion de turişti, în anul 2021, aeroporturi, gări, poşte, telecomunicaţii, autostrăzi ş.a.m.d. Deci acest buget multianual va trebui gândit şi structurat în aşa fel încât să permită oraşului să răspundă nu numai comandamentului în ceea ce priveşte cultura, manifestărilor artistice, ci şi capacităţii lui de a fi gazdă de-a lungul întregului an 2021 pentru evenimentele pe care le propune', a declarat ministrul, la conferinţa de presă în care a fost anunţată lista scurtă a oraşelor preselectate pentru obţinerea acestui titlu. Alexandrescu a precizat că, până acum, Ministerul Culturii a sprijinit inclusiv logistic-financiar activitatea juriului european în operaţiunea de evaluare a candidaţilor.

'Începând de mâine, finanţarea şi asigurarea logisticii juriului nu mai ţine de Ministerul Culturii, implicarea şi invitarea lor în fiecare din cele patru oraşe fiind în sarcina autorităţilor publice locale', a explicat ministrul. În momentul în care juriul îşi va publica raportul pe site-ul Comisiei Europene, ceea ce este estimat pentru jumătatea lunii ianuarie, se va face nominalizarea oficială a celor patru oraşe-candidat rămase Timişoara, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Potrivit lui Alexandrescu, Ministerul Culturii va asigura, cu imparţialitate, o consultare între responsabilii echipelor celor patru oraşe.

'Aşteptăm pentru luna septembrie, cel mai târziu, desemnarea acelui oraş care va fi Capitala Culturală Europeană în anul 2021 şi suntem dispuşi ca până atunci să asigurăm la minister o consultare, dacă e nevoie, între responsabilii celor patru echipe. S-ar putea să fie nevoie de o coordonare naţională, astfel încât ei să-şi poată alcătui şi prezenta programul cât mai bine. Ministerul nu ia poziţie în favoarea unui candidat, el asigură şansa egală a fiecărui candidat în această competiţie, aşa cum a făcut-o şi până acum', a precizat ministrul.

El a menţionat că în proiectul de buget pentru 2016 este prevăzută o sumă, 'care nu este mare, dar este acoperitoare', pentru activităţile preliminare de organizare a Capitalei Culturale Europene 2021. Potrivit ministrului, în ţări mai dezvoltate decât România practica a fost de alocare de la administraţia centrală pentru oraşul câştigător al proiectului Capitală Culturală Europeană a unor fonduri de 10 - 15 milioane de euro.

'Acestei sume i se adaugă un sprijin substanţial din partea consiliului judeţean, a administraţiei locale, adâugându-se simbolic un premiu care este acordat de Uniunea Europeană, în valoare de 1,5 milioane de euro, cunoscut sub numele de premiul Melina Mercouri, care se acordă fiecăruia dintre oraşele care joacă acest rol de Capitală Culturală Europeană', a precizat Vlad Alexandrescu.

Steve Green, preşedintele juriului de experţi care evaluează candidaturile, a anunţat vineri că oraşele care rămân în cursa pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021 sunt Timişoara, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti. La conferinţa desfăşurată la sediul Bibliotecii Naţionale a României, a mai luat parte reprezentantul Comisiei Europene Sylvain Pasqua. Juriul european invită oraşele preselectate să-şi revizuiască şi să-şi completeze candidaturile pentru etapa de selecţie, preconizată a se desfăşura în perioada august - septembrie 2016.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News