Începând de astăzi, 2 august, intră în vigoare cea mai mare parte a obligațiilor prevăzute de Regulamentul UE privind Inteligența Artificială, primul cadru legislativ din lume dedicat reglementării acestor sisteme. Iată ce se schimbă și cine poate fi amendat cu până la 35 de milioane de euro.
Inteligenţa Artificială intră într-o fază critică în Europa. Obligaţiile stipulate în Regulamentul UE privind AI - prima lege din lume care reglementează utilizarea acestor sisteme - vor intra în vigoare în marea lor majoritate duminică, 2 august.
Regulamentul european, aprobat în 2024 şi care prevede o implementare etapizată până în 2028, stabileşte un cadru comun pentru o utilizare a Inteligenței Artificiale sigură, transparentă şi respectând drepturile omului în UE. De asemenea, regulamentul impune supravegherea tehnică şi etică a tuturor acestor instrumente pentru a atenua riscurile, relatează Agerpres, citând EFE.
Amenzi de până la 35 de milioane de euro
Regimul de sancţiuni include amenzi de milioane de euro: până la 35 de milioane de euro pentru infracţiuni foarte grave, cum ar fi utilizarea sistemelor de AI interzise; sau 15 milioane de euro pentru infracţiuni grave, pentru încălcări legate de sisteme clasificate drept "de înalt risc".
Care sunt sistemele AI interzise
Sistemele care prezintă riscuri inacceptabile au fost interzise de anul trecut, inclusiv cele care utilizează tehnici subliminale, manipulatoare sau înşelătoare; cele care încearcă să exploateze vulnerabilitatea indivizilor (minori, vârstnici sau persoane cu dizabilităţi); cele care utilizează clasificarea biometrică pentru a deduce rasa, religia sau orientarea sexuală; şi sistemele care utilizează "scorul social" pentru a evalua comportamentul.
De asemenea, sunt interzise în UE sistemele de Inteligenţă Artificială care deduc emoţiile la locul de muncă sau în mediile educaţionale; colectarea de imagini de pe Internet pentru a crea baze de date faciale; sau identificarea biometrică de la distanţă, în timp real, în locuri publice, pentru a fi folosite de forţele de ordine.
Şi la aceste instrumente "inacceptabile" tocmai s-au adăugat ca sisteme interzise - deşi acestea nu vor intra în vigoare decât în decembrie - unele dintre cele mai grave utilizări ale Inteligenţei Artificiale generative, cum ar fi crearea sau manipularea fără consimţământ a conţinutului intim ("deepfake-uri sexuale") sau a oricărui sistem capabil să genereze pornografie infantilă.
Data de 2 august, moment de cotitură pentru AI
Marcată drept punctul de cotitură al Regulamentului, data de 2 august reprezintă începutul aplicării grosului legislaţiei: toate obligaţiile de transparenţă, regulile care guvernează majoritatea sistemelor de AI şi obligaţiile furnizorilor şi utilizatorilor. Cu toate acestea, Comisia Europeană a aprobat un regulament (Omnibus Digital) pentru a simplifica ecosistemul complex al legilor digitale şi pentru a încerca să facă aplicarea sa mai graduală şi coordonată.
Totodată, Comisia Europeană amână, până în decembrie 2027, unele dintre cele mai semnificative aspecte ale legii, între care obligaţiile exigente pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de AI clasificate "de înalt risc" (de exemplu, cele utilizate pentru a evalua sau nota studenţii, pentru a filtra CV-urile, pentru a evalua bonitatea persoanelor sau pentru a stabili preţul asigurărilor de viaţă sau de sănătate).
Apare obligaţia de a informa orice utilizator că interacţionează cu un sistem de AI
Obligaţia de a informa orice utilizator că interacţionează cu un sistem de AI intră în vigoare pe 2 august, dar nu şi etichetarea obligatorie a conţinutului generat cu instrumente de AI (cu un logo cu acronimul AI), care a fost amânată până pe 2 decembrie pentru acele sisteme capabile să genereze conţinut sintetic (imagini, videoclipuri sau înregistrări audio care imită elemente sau persoane reale).
Vor mai trece doi ani (august 2028) până când toate obligaţiile legate de sistemele de Inteligenţă Artificială, clasificate şi ele drept "de înalt risc", dar integrate în produse sau servicii deja reglementate (cum ar fi dispozitive medicale, asistenţi de AI pentru şoferi, jucării sau asistenţi de navigaţie aeriană), vor intra în vigoare.
Reglementare versus inovare?
Specialişti în drept şi transformare digitală au analizat cadrul legal şi calendarul complex de implementare al Regulamentului european privind Inteligenţa Artificială (AI) împreună cu EFE.
Giovanni Alessandrello, directorul general al companiei BIP Iberia - o firmă de consultanţă specializată în adaptarea la pieţele digitale, a subliniat că cel mai mare risc este ca firmele să interpreteze amânările "ca o invitaţie la aşteptare".
Într-o declaraţie pentru EFE, Alessandrello a lăudat regulamentul ca fiind "un semn de maturitate", deoarece orice sistem de Inteligenţă Artificială trebuie să poată fi "explicat, guvernat şi auditat" şi a respins "falsa" dihotomie care, în opinia sa, există, conform căreia Statele Unite au ales inovaţia, în timp ce Europa a preferat reglementarea sau că acest tip de norme frânează inovarea şi competitivitatea europene.
"Fără control AI poate genera riscuri sistemice"
"Întrebarea nu este dacă ar trebui să reglementăm AI; provocarea este cum să o gestionăm fără a înăbuşi inovaţia, deoarece fără control poate genera riscuri sistemice, dar o reglementare excesiv de rigidă poate împiedica Europa să concureze. Provocarea este să găsim echilibrul", a declarat el.
Guillermo Hidalgo, avocat specializat în tehnologie şi drepturi digitale la firma Maio Legal, consideră că Regulamentul oferă reguli clare - deoarece, explică el, reglementarea unui chatbot de servicii pentru clienţi nu este acelaşi lucru cu reglementarea unui sistem care decide dacă acordă un împrumut - şi este convins că regulamentul poate fi "o ştampilă de calitate pentru AI europeană".
În declaraţii pentru EFE, Hidalgo a avertizat că tehnologia avansează mai repede decât normarea şi este de aşteptat să apară sisteme cu un impact real asupra oamenilor care nu se încadrează în cele deja clasificate drept "de înalt risc" sau că termenul de implementare sau suprapunerea cu alte reglementări (cum ar fi protecţia datelor) deja în vigoare ar putea cauza confuzie şi complicaţii pentru multe companii.
Ai scris cu ChatGPT? Adevăratul autor răspunde în fața legii
Reamintim că subiectul AI a fost abordat de către prof. univ. dr. Mircea Duțu, director emerit al Institutului de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române și președintele Universității Ecologice din București, în cadrul emisiunii DC Edu, realizată de prof. univ. dr. Sorin Ivan la DC News.
Profesorul Sorin Ivan a descris o situație care devine tot mai prezentă. Instrumentele de Inteligență Artificială sunt deja folosite în redactarea lucrărilor științifice. Prof. univ. dr. Mircea Duțu a explicat cui aparține dreptul de autor în acest caz și cine răspunde dacă lucrarea conține plagiat sau informații false.
Prof. univ. dr. Mircea Duțu, explicații
„Problema își găsește rezolvare la nivelul actual de dezvoltare, pe de o parte, a dreptului, iar, pe de altă parte, al Inteligenței Artificiale. Noi discutăm acum pe un segment bine delimitat: Inteligența Artificială generativă, pentru că ea este etapa care se dezvoltă acum plenar și pune o serie de probleme în ceea ce privește creația științifică, artistică, dreptul de autor, viața private, respectul secretelor datelor respective.
Să luăm câteva elemente care pot să concure la răspunsul la întrebare. Atunci când o teză, o lucrare este realizată exclusiv de o Inteligență Artificială din momentul în care ea este adusă la cunoștință și devine publică intră în așa-numitul domeniu public. Adică neprotejat, care reprezintă practic o sinteză de cunoștințe care sunt împrumutate din diverse colțuri. Inteligența artificială nu poate să fie titularul dreptului de proprietate intelectuală pentru că nu are personalitate juridică.
Doi, pentru a fi recunoscut ca titular unui drept de proprietate intelectuală trebuie să fie vorba de o creație, de o anumită notă de originalitate, ori deocamdată, cel puțin la nivelul de dezvoltare al inteligenței artificiale, nu se poate pune problema în privința oricărei lucrări realizate de către inteligența artificială.
Trebuie să recunoaștem că e adevărat astăzi. Ceea ce evaluăm noi este mediocritatea și-i dăm etichetă. Toată lumea poate să creeze precum o Inteligență Artificială generativă, în sensul că realizezi o lucrare care este curată, corectă, dar de acum înainte în universitate nu trebuie să ne mai pierdem timpul cu întreprinderi. Trebuie să mergem mai departe cu idei, cu contribuții. Care este valoarea adăugată.
Noi, în domeniul dreptului, arătăm că, de fapt, revoluția în privința juridicului este majoră. Se schimbă natura normei, conținutul tehnic devine predominant, realizarea normei și a conformității cu regula pe care o impune se făptuiește, nu ca altădată forța de coerciție a statului, ci nevoia de a exista, de a progresa.
În drept, de pildă, în dreptul roman vorbeam cu două mari categorii: de ființă, de persoană și de bun, de lucru. Acum avem profilul, în primul rând, pentru că persoana se modifică și lucrul nu mai este în înțelesul care era de atunci. Deci, în această privință, răspunsul este Inteligența Artificială nu poate să fie titular al unui drept de proprietate intelectuală”, a explicat profesorul Mircea Duțu. Citește continuarea AICI.
