21 decembrie. Au trecut 24 de ani de la Revoluție. Amintirile sunt încă și dureroase. Președintele Noua Republică, Mihail Neamțu, a povestit, pentru DC News, momentele trăite în 1989, când, prin ochii de copil, privea pe geam TAB-urile care se îndreptau împotriva manifestanților. Tatăl său era în stradă.
"Eram la Arad. În 21 decembrie aveam 11 ani și, alături de fratele meu și de mama, priveam la geam cum treceau prin fața casei TAB-uri blindate. Forțele armate veneau de la Lipova și se îndreptau împotriva manifestanților din Piață. Tata era cu muncitorii de la Strungu în stradă. Aveam în casă studenți veniți de la Timișoara (și foști elevi ai mamei, profesoară de limba română). Ascultam în bucătărie Radio Europa Liberă și, oră de oră, comentam zvonurile despre proclamarea Timișoarei ca oraș liber. Eram un copil și crescusem cu emisiunile ceaușiste de la TVR. Am fost șocat, evident, să văd cu dictatorul comunist a fost huiduit la scenă deschisă. Bătrânul din Scornicești avea o față crispată și a fost total șocat să-și vadă contestată autoritatea. Crescusem într-o casă unde „tovarășu și tovarășa” erau luaţi peste picior, când nu detestaţi. Ţin minte că m-am bucurat", a declarat Mihail Neamțu, pentru DC News.
Președintele Noua Republică a adăugat: "Am perceput evenimentele cu ochii unui copil forţat să devină martor şi participant la drama unor adulţi. Tata m-a dus în Piaţa Primăriei în după-amiaza zilei de 22: un soare superb încălzea feţele oamenilor. Niciodată nu văzusem atâţia români fericiţi strânşi laolaltă. După noaptea lui 22, totul s-a schimbat. De la bucurie şi încântare s-a trecut la panică. Îmi amintesc scenetele penibile orchestrate pe tema brigăzilor anti-teroriste: în blocul 102 din cartierul Micălaca, toţi cei care fuseseră absenţi de la manifestaţiile anti-comuniste din Arad, se autoproclamau atunci apărători ai Revoluţiei. Pe străzi au apărut ajutoarele din străinătate: pâine din Ungaria, medicamente din Germania. La TVR-L se vorbea despre ape otrăvite şi despre lupta sângeroasă a armatei cu hidra teroriştilor lui Ceauşescu. Vedeam în noaptea lui 22 spre 23 trasoare care ocoleau tocmai balconul lui Ion Iliescu, liderul emanat tocmai la sediul CC al PCR. Convins de răutatea teroriştilor, ştiu că am vrut să cunosc şi eu un exemplar în carne şi oase. Nici până astăzi românii n-au aflat cine erau teroriştii şi în slujba cui au fost puşi".
"Ceea ce ni se cere nouă este mult mai puţin decât ceea ce au jertfit bunicii şi părinţii noştri. Sper să fim demni de eroismul morţilor de la Revoluţie", a conchis președintele NR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
