Fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a explicat diferențele dintre starea de urgență și cea de alertă, la Digi 24.
„Starea de alertă este o stare de urgență un pic mai ușoară, mai mică, de mai mică importanță, de mai scurtă durată. Starea de urgență este la nivelul ministrului de Interne și este decretată de președintele țării. Starea de alertă este stabilită, dictată, de comitetul acela de criză, de urgență, care este în subordinea premierului și comitetul stabilește dacă se impune starea de alertă, cu aprobarea prim-ministrului", a explicat Zegrean.
„Sigur că și în această stare de alertă se pot lua anumite măsuri, inclusiv măsuri de limitare a dreptului la libera circulație, dar toate trebuie făcute în limitele constituției și a legii. Starea aceasta de alertă și de situații de urgență nu sunt prevăzute în Constituție, nu sunt reglementate de Constituție. Dar, și în aceste de stări, una dintre ele care se va aplica, vor fi obligați să respecte art. 53 din Constituție, privind limitarea exercitării acestor drepturi", a mai adăugat judecătorul.
Ce ar fi mai bine decât ambele stări
Întrebat dacă ar trebui ca starea urgență să fie să prelungită și nu înlocuită cu o stare de alertă, Zegrean a explicat: „Eu am spus deja că aș prefera să se facă prin lege tot ce se face, nu prin decrete din acestea. Oricum, în starea de alertă nu mai pot fi date Ordonanțe Militare. Se dau doar Ordine, care nu au aceeași valoare.
Practic, în starea aceasta de alertă stabilesc anumite programe. Ce facem în criză de coronavirus. Asta poți face, asta nu poți face. Dar nu poți stabili amenzi pentru cine nu respectă. De aceea am spus, în mod normal ar fi să se facă prin lege, să facă guvernul un program și să se aprobe prin lege, acela să se aplice".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
