Majoritatea tinerilor consideră că prezența militară franceză contribuie la securitatea României, dar știu prea puțin despre ea, după cum arată un sondaj INSCOP Research pentru Ambasada Franței.
Potrivit unei cercetări sociologice realizată de Inscop Research la solicitarea Ambasadei Franței, tinerii percep relația dintre România și Franța drept foarte bună, apreciază contribuția Franței, în calitate de aliat NATO, respectiv a prezenței militare franceze la securitatea țării noastre, dar notorietatea prezenței trupelor Franței pe teritoriul României este scăzută.
Relațiile dintre România și Franța
86.3% dintre cei chestionați evaluează relațiile dintre România și Franța din prezent ca fiind bune (16.9% foarte bune și 69.4% destul de bune), în timp ce 10.8% le apreciază ca fiind proaste (7.6% destul de proaste și 3.2% foarte proaste). Ponderea răspunsurilor este de 3%.
Domeniile în care Franța are o prezență importantă în România
32.8% dintre respondenți consideră că Franța are o prezență importantă în România în domeniul culturii. 26.6% precizează economia și investițiile, 24.1% educația și cercetarea, 23.5% securitatea și apărarea, 22.5% diplomația, iar 1.2% indică alt domeniu. 4.8% nu consideră că Franța are o prezență importantă în România, iar 5.9% nu știu sau nu răspund.
Franța ca aliat NATO pe care România se poate baza
80.2% dintre respondenți sunt de acord (35% total de acord și 45.2% oarecum de acord) cu afirmația: "Franța este un aliat NATO pe care România se poate baza în cazul unei amenințări la adresa securității sale.”. La polul opus, 15.9% se află în dezacord cu afirmația dată (6.7% oarecum în dezacord și 9.2% total în dezacord). Ponderea răspunsurilor este de 3.9%.
Contribuția prezenței militare franceze la securitatea României
64.7% dintre români consideră că prezența militară franceză contribuie la securitatea României în mare măsură (14.1% în foarte mare măsură și 50.6% în destul de mare măsură). La polul opus, 31.9% cred acest lucru în mică măsură (22% în destul de mică măsură și 9.9% în foarte mică măsură/deloc). 3.5% nu știu sau nu răspund.
Cunoașterea prezenței militarilor francezi în România
9.6% dintre participanții la sondaj declară faptul că știu că în România sunt prezenți militari francezi și cunosc destul de bine acest subiect. 39.3% spun că știu acest fapt, dar cunosc puține lucruri despre subiect, iar 50.4% nu știau acest lucru. 0.7% nu răspund.
Ce spune ambasadorul Franței în România
"Rezultatele sondajului realizat de INSCOP sunt foarte interesante pentru noi, deoarece ne permit să înțelegem mai bine percepția asupra activității noastre în România și să ne adaptăm, în consecință, comunicarea.
Obiectivul nostru este de a face cunoscut ceea ce facem zi de zi în România în domeniul apărării. Ne dorim ca activitatea noastră să fie mai vizibilă, dar și mai accesibilă și mai apropiată de români. Nu este vorba doar despre o mai bună comunicare a activităților noastre, ci și despre explicarea mai clară a scopului acestora, a rezultatelor lor concrete și a modului în care acestea contribuie la consolidarea legăturilor dintre Franța și România”, a spus Excelența Sa Nicolas Warnery, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Franceze în România.
"Decalaj între încrederea ridicată și nivelul limitat de informare cu privire la prezența trupelor franceze în România"
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, punctează faptul că ”relațiile dintre România și Franța beneficiază de un capital solid de încredere în rândul tinerilor români. Imaginea favorabilă a Franței se sprijină pe percepția unui parteneriat complex, care include cultura, educația, economia și securitatea. Franța este percepută drept un aliat credibil în cadrul NATO, însă se observă un decalaj între încrederea ridicată și nivelul limitat de informare cu privire la prezența trupelor franceze în România.
Acest aspect subliniază totodată potențialul de consolidare a percepției opiniei publice din România cu privire la Franța”, a concluzionat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Metodologie:
Datele au fost culese în perioada 8 – 24 septembrie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta între 18 și 30 de ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.10%, la un grad de încredere de 95%.
