Cele mai citite

România își dublează prezența la târgurile internaționale de turism. 24 de evenimente în calendarul din 2027

Steagul Romaniei aflat la inaltime deasupra unui oras
Sursă foto: Freepik

România va fi prezentă anul acesta cu standuri la 24 de târguri internaţionale de turism.

România va fi prezentă anul acesta cu standuri naţionale la 24 de târguri internaţionale de turism, faţă de 12 în 2026, anunţă Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT), într-un comunicat.

Calendarul include şi două evenimente de profil organizate în ţară şi aduce noi oportunităţi de promovare, prin participări pe pieţe noi şi reveniri la târguri după perioade de absenţă.

"Promovarea României ca destinaţie turistică pe pieţele internaţionale presupune o prezenţă constantă în cadrul evenimentelor de profil şi consolidarea relaţiilor cu profesioniştii din industria turismului. Târgurile internaţionale reprezintă o oportunitate de a face cunoscută oferta turistică a ţării, de a identifica noi pieţe şi de a crea contexte de colaborare pentru operatorii români", se arată în comunicat.

România va participa la târguri în America, Asia și Europa

În Statele Unite, după debutul din 2026 la WTE Miami, România va participa în 2027 şi la New York Travel & Adventure Show. În Asia, România îşi continuă participarea la ITB China Shanghai şi KITF Almaty, în Kazahstan, şi revine pe piaţa indiană, la OTM Mumbai.

În Orientul Mijlociu, România va fi prezentă, după o pauză de şase ani, la Arabian Travel Market Dubai, pentru a-şi promova oferta turistică în rândul profesioniştilor din turism din regiune.

În Europa, calendarul debutează în ianuarie cu târgurile de la Viena, Madrid şi Paris. Printre evenimentele de referinţă ale industriei turistice la care România va participa se numără ITB Berlin, WTM London, IMEX Frankfurt şi IBTM World Barcelona.

Calendarul cuprinde şi târgurile de la Chişinău, Milano, Varşovia şi Rimini, precum şi noi participări la Budapesta, Belgrad, Lillestrom, în apropiere de Oslo, şi Istanbul.

În România, ministerul va participa la Târgul de Turism al României şi la Wonder Destinations, de la Cluj-Napoca, pentru a stimula turismul intern, notează Agerpres.

Turismul românesc, o industrie cu potențial uriaș, dar fără o strategie coerentă de export

Gheorghe Fodoreanu, fost președinte al ANAT între 2006 și 2007, și fondator al Comisiei de Incoming a ANAT, propune o evaluare a industriei turistice românești din perspectiva exportului de servicii.

Cu o experiență de peste 30 de ani în incoming și cu peste 120 de milioane de euro aduși în România exclusiv prin export de servicii, Gheorghe Fodoreanu atrage atenția asupra lipsei de coerență strategică, a promovării internaționale insuficient pregătite și a necesității unei colaborări reale între autorități și structurile profesionale din turism.

Potrivit analizei sale, dezvoltarea turismului românesc trebuie privită în primul rând prin prisma valorii economice generate de produsele turistice comercializate pe piețele internaționale. În această logică, incomingul trebuie să devină o prioritate a politicilor publice, iar agențiile de turism specializate în atragerea turiștilor străini trebuie să fie recunoscute drept principalele motoare ale exportului de servicii turistice.

Conceptul de industrie turistică a României nu a reușit, până în prezent, să alinieze puterea politică, asociațiile profesionale și oamenii din turism într-o direcție comună. Fiecare a acționat, în mare măsură, în funcție de propriul interes, astfel încât conceptul de industrie turistică națională a rămas la jumătatea drumului.

Este necesară o evaluare retrospectivă a evoluției turismului românesc, realizată din perspectiva unui specialist în incoming și a valorii economice a produselor turistice ale unei țări. În 2024, doar 2,4 milioane de turişti străini au venit în România. Ţara noastră a cheltuit 1,1 milioane de euro pe promovare şi a încasat de pe urma turiştilor străini 1,3 miliarde de euro. Cifrele sunt însă mici, comparativ cu vecinii bulgari, cu Albania sau Grecia.

„Evaluarea industriei turistice a unei țări și a produselor sale turistice importante se face numai și numai prin contravaloarea în euro a aportului acestora. Trebuie să vedem cât aduce fiecare produs turistic din programele pe care le vindem și care sunt produsele României ce generează cei mai mulți bani la export.”

Analiza poate fi înțeleasă printr-o comparație simplă: produsele turistice ale României sunt așezate pe o tarabă, iar turistul străin, în calitate de cumpărător, trece și achiziționează ceea ce îl interesează. La sfârșitul anului, se realizează statistica vânzărilor, constatându-se că nu toate produsele turistice ale României aduc aceeași sumă de bani la bugetul economiei naționale.

În stabilirea strategiei de dezvoltare a turismului, cifrele statistice furnizate de Institutul Național de Statistică ar trebui să constituie baza corectă și definitivă a evaluării. În lipsa unei analize complete, pornind de la cifrele existente, considerate aproximative, și de la experiența personală, Gheorghe Fodoreanu apreciază că produsele turistice românești cu cea mai mare profitabilitate la export ar putea fi, în ordine:

-Turismul de afaceri;
-Turismul balneoclimateric;
-Circuitele turistice;
-Turismul individual și city break-urile.
-Litoralul, Delta Dunării și turismul montan, inclusiv schiul, ar ocupa poziții inferioare în această ierarhie a veniturilor din export.

Această evaluare nu reprezintă o clasificare statistică definitivă, ci o perspectivă economică și comercială care, în opinia autorului, ar trebui să stea la baza unei analize naționale aprofundate.

Fiți la curent cu ultimele noutăți.

Urmăriți DCNews și pe Google News

→

Adaugă comentariu

0 caractere :: Număr maxim de caractere 1000

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate

Citește mai multe din Travel
Citește mai multe din Travel
x close