Claudiu Cristian Conțolencu, ghid în Pădurea Caraorman, a dezvăluit pentru DC News lucruri mai puțin cunoscute despre cea mai nordică pădure subtropicală din Europa și a vorbit despre provocările cu care se confruntă locuitorii din Delta Dunării.
Într-un interviu oferit DC News, Claudiu Cristian Conțolencu, de la punctul gastronomic local „Casa Stejarului Îngenuncheat“, a prezentat detalii mai puțin cunoscute despre cea mai nordică pădure subtropicală din Europa și despre satul Caraorman.
„Se zice că aici este cel mai mare depozit de nisip din Europa. Totul este pe nisip, satul, pădurea. Caraorman este un sat de haholi, adică ucraineni, și a fost unul dintre cele mai mari sate din deltă, în trecut având undeva la 1.000 de familii. În prezent, a ajuns să fie unul dintre cele mai mici sate, cu doar vreo 150 de locuitori“, a precizat Claudiu Cristian Conțolencu.
Stejarul îngenuncheat de la Caraorman / Foto: Ioan Radu Gava (DC News)
Fiind și ghid de turism în zonă, acesta ne-a vorbit despre modul în care s-a format Pădurea Caraorman și care sunt particularitățile care o fac unică în Europa, alături, desigur, de Pădurea Letea. În plus, am putut admira și patru din cei peste 100 de stejari seculari din această pădure.
„În urmă cu 3000 - 4000 de ani, pe locul în care se află astăzi pădurea se zice că a fost mare. După ce marea s-a retras, prima insulă formată a fost aceasta, Letea-Caraorman. Inițial reprezentau aceeași pădure, dar în mii de ani s-a tăiat foarte mult și a apărut și brațul Sulina între ele, le-a despărțit și au ajuns să fie două păduri separate. Au rămas dunele de nisip și lăsăturile (părțile mai joase ale dunelor). În lăsături, nisipurile au fost tot timpul umede și au favorizat creșterea pădurii. Pâlcurile de pădure, cărora noi le spune hazmace, sunt crescute numai în lăsături.
În pădure sunt stejari de 600-700 de ani. Se spune că stejarul, pe cât e de înalt, atât are și rădăcinile. La Caraorman nu e cazul. Stejarii își adâncesc rădăcinile în nisip undeva la 3-4 metri, după care dau de al doilea strat de nisip, foarte sărat, iar rădăcinile se duc spre lateral. Din această cauză, dar și din pricina vântului, stejarii prind niște forme foarte ciudate.
Statutul subtropical al pădurii e dat și de plantele cățărătoare, cea mai deosebită fiind liana grecească. Mai sunt vița de vie sălbatică, iedera, hameiul și trandafirul. Se zice că liana grecească nu se mai întâlnește nicăieri în lume în aceeași pădure cu stejarul. Dacă acești stejari ar fi crescut undeva la câmp, ar fi fost mult mai groși și mult mai înalți, dar fiindcă ei cresc pe nisip, au niște dimensiuni mai mici“, a explicat Claudiu Cristian Conțolencu.
Despre faimosul stejar îngenuncheat de la Caraorman am mai povestit într-un articol din anul 2022.
Stejar secular la Caraorman / Foto: Ioan Radu Gava (DC News)
Șacalii, una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă locuitorii din Delta Dunării
Ghidul de turism a vorbit și despre problema șacalilor din Deltă, care s-au înmulțit atât de mult încât au exterminat populațiile de animale mici și păsări cu cuibul la sol. Se pare că singurul prădător natural al șacalului ar fi lupul, însă acesta a dispărut din Delta Dunării în urmă cu aproximativ un secol. În acest sens, facem precizarea că în 2023, Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM), regiune aflată în apropierea Deltei Dunării, a început demersurile pentru încheierea unor parteneriate cu instituţii de specialitate în vederea realizării unui studiu care să releve efectul asupra populaţiei de şacali al aducerii în rezervaţie a unei haite de lupi.
„În pădure trăiesc iepuri, vulpi, căprioare, mistreți, șacali, pisică sălbatică și câine enot. Șacalii reprezintă cea mai mare problemă. Acum vreo 20-25 de ani a înghețat Dunărea, au trecut pe gheață și când au ajuns aici au distrus tot ce înseamnă animal mic și pasăre cu cuibul la sol. O femelă de șacal fată 6-12 pui pe an, deci se înmulțesc foarte, foarte repede.
Singurul prădător natural al șacalului e lupul. Bătrânii spun că pe vremuri am avut și lupi în zonele astea, dar lupul în haită reușea să atace caii și vitele. Atunci, ca să nu mai fie probleme, s-au hotărât să-i vâneze până i-au exterminat“, a povestit Claudiu Cristian Conțolencu.
Mai grav este că șacalii au început să dezgroape și cadavrele din cimitire, deoarece pânza freatică este foarte sus și morții nu pot fi îngropați la adâncimi mai mari.
„Șacalii, deși nu sunt atât de periculoși pentru animalele mari, afectează foarte mult animalele mici. Intră în sat și atacă găini, rațe, gâște, iar de câțiva ani au început să intre și în grădini, să mănânce roșii sau pepeni. Mănâncă orice. În plus, acum vreo 6-7 ani au fost niște inundații foarte mari și gropile în cimitir nu au fost săpate foarte adânc. Șacalii au simțit mormintele proaspete și au dezgropat morții și au tras de acolo. Nu țin cont de nimic“, a povestit, pentru DC News, Claudiu Cristian Conțolencu.
